Newgotti este un nume cât se poate de cunoscut pentru oamenii care au contact cu viaţa de noapte timişoreană, fiind unul din componenţii „echipajului“ anonimTM. Pe numele său adevărat Norbert Olah, binecunoscutul DJ s-a născut în Beiuş şi a fost pasionat de muzică încă din fragedă pruncie, dar a descoperit într-un mod mai serios muzica electronică, odată cu venirea sa la facultate în Timişoara, în 1999. Prima sa apariţie în public a avut loc în anul 2007, iar recent Newgotti a lansat single-ul „Love“ care a apărut la casa de discuri timișoreană 48h Records.
-Te-ai născut la Beiuș. Care au fost primele tale experiențe muzicale, ce artișți ascultai înainte de a ajunge la Timișoara la facultate și de unde s-a născut pasiunea ta pentru muzică?
-Primele experimente muzicale le-am avut cu vinilele și benzile de magnetofon ale tatălui meu la o vârstă foarte fragedă. Aveam pe acasă plăci de la Beatles la Pink Floyd și de la Michael Jackson la Curtis Mayfield sau Amii Stewart. M-a învățat cum să „trag” vinilurile pe bandă și cum înregistrez cu microfonul. Am și acum plăcile, la fel și niște înregistrări de acum 30 și ceva de ani cu vocile noastre. Am învățat să înregistrez muzică pe casete audio. Muzică de la Radio România Tineret, emisiune pe care o ascultăm noaptea pe la 1. În orașul în care locuiam eu, era singură sursă de muzică nouă la începutul anilor 90. Ulterior au apărut casetele piratate în piață și artiștii vremurilor pentru mine au fost Guns n’ Roses, Metallica, Vanilla Ice sau Snow. La fel ca și BUG Mafia sau Paraziții. Cam asta găseai în piață pe atunci. Am ascultat muzică de toate felurile, iar după ce tatăl meu a cumpărat primul Radio-CD am dat și de muzică mai „vestică” gen The 2 Live Crew sau Rage against the machine.
-Cum era atmosfera de party-uri electronice în 1999 când ai ajuns la facultate în Timișoara? Ce fel de stiluri muzicale se ascultau la petreceri și cum îți explici efervescența evenimentelor de atunci?
-Când am ajuns la facultate nu prea știa multe de muzică electronică. Era o piesă din liceu de care îmi aduc aminte acum, Xel-ha – The Flow pe care când o punea DJ-ul la discotecă din sala de sport se ridică pielea pe mine și nu puteam să mă opresc din dans.
Am luat contact cu party-urile electronice din TM prin intermediul TMBase chiar în anul 99 (am biletul de intrare și acum). Pentru mine a fost ceva incredibil. Nu am mai auzit așa sound până atunci. Era ceva industrial techno, acid breakbeat și drum and bass. Nu prea știam eu pe atunci cum se categorisesc. Îmi plăcea foarte mult experiență. Mai apoi am dat de petrecerile anonimTM. Și acolo puteai ascultă drum and bass și era plin cu oameni super faini ( cred că hipsterii de pe atunci ) veniți să asculte muzică și să se simtă bine împreună.
-Îți mai aminteșți cum a fost momentul când ai pus pentru prima oară muzică în fața unui public, în 2007 în clubul Bounce? Aveai emoții, cum ai trecut de acest „examen“?
-Prima experiență „neoficială în public a fost într-adevăr”în 2007 la chef la clubul Bounce, împreună cu K-lu, Injektah și Kojok. Mi-am făcut o mini colecție de viniluri cu muzică electronică( în special breaks) și K-lu m-a sfătuit să ies cu ele în public. Aveam niște emoții teribile. Când am pus prima dată acul pe disc îmi tremură mâna atât de tare că mi-era frică să nu zgârie discul. Totuși am reușit să fac față cu brio, deși mi-a „fugit” discul de câteva ori. Am pus prima oră din viața mea muzică. A fost un sentiment fantastic.
-Când s-au petrecut și care au fost cele mai bune lecții pe care le-ai învățat în complicată poveste de interacțiune cu publicul?Cât de importantă ți se pare această chestiune în zilele noastre?
-Un moment memorabil de interacțiune cu publicul din care am învățat multe, a fost la un Summer Break, in 2010 cred. Trebuia să pun muzică la 6:30 sau 7 am. Eu puneam dubstep pe atunci. Am pregătit plăci cu ceva destul de dur și nu aveam cum să schimb deoarece aveam doar o geantă cu discuri. Mă așteptam la un after party pe soare. Nu a fost așa. Majoritatea dormeau și eu le-am dat-o cu bași de ieșeau toți ca zomby din corturi. Mi-au umplu unii frigiderul, altora (mai puțini ) le-a plăcut .ideea e că “Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg”. Cred că asta era adevărat atunci, la fel cum este și acum. E necesar să simți momentul și publicul.
-Cum s-a schimbat raportul dintre petrecerile cu muzică electronică underground și comercială de-a lungul timpurilor în Timișoara?Cum stăm în zilele noastre?Cât de cunoscător este publicul care merge la drum and bass față de cel care merge la house, de exemplu?
-În momentul de fațăm ca și pe vremuri, există o diferență între chestiile foarte cunoscute și cele de nișă. Cu ceva timp în urmă, într-adevăr se făcea diferența . Dacă ascultai house făceai parte din cei comerciali, iar dacă ascultai dnb sau metale te puteai consideră underground. Nu puteai fi și cu una și cu alta. În ziua de azi nu cred că mai contează dacă stilul e house, dnb, dubstep sau trance. Dacă se difuzează pe toate canalele media materialul respectiv, cel mai probabil este comercial, iar dacă știu doar cei rafinați de el probabil e underground. În orice stil de muzică există o ciclicitate. Un stil muzical poate să ajungă de la total underground la foarte cunoscut, după care să devină iar de nișă, sau chiar să să fie ambele în egală măsură.
-Cât de importantă este cultură muzicală a unui DJ în zilele noastre? Cât de mult contează tehnică de mixaj?Un DJ bun trebuie să le stăpânească pe amândouă?
-Cultură muzicală a unui Dj consider că îi determină capacitatea de a selecta ceea ce pune și ceea ce vrea să transmită. Cu cât cineva a investit mai mult timp și bani într-o colecție de viniluri de exemplu, sau cu cât a ascultat sau studiat mai genuri muzicale cât mai diferite, cu atât consider că este mai rafinat și cultivat.
Nu sunt sigur dacă există vreo metodă de măsurat tehnică unui dj.
Știu doar că un mix bun, poate fi tehnic făcut în foarte multe feluri. Cred că contează foarte mult cât suflet se pune în treaba asta.
-Știu că eșți un colecționar de viniluri. Contează suportul muzical de pe care un DJ pune muzică în zilele noastre? DJ-eii care pun de pe viniluri sunt mai interesanți decât cei care pun MP3-uri?
-Suportul muzical de pe care un DJ pune muzică este o chestie destul de subiectivă. Eu, de exemplu am lucrat și lucrez în continuare cu ambele. Depinde de foarte multe aspecte și conjuncturi. Vinilul are un sunet mult mai cald și arată mai bine, Însă e mai greu de transportat și necesită un efort mai mare. Îți cam rupt spatele cu o geantă mare de discuri și cu pick-up urile la fel. Cu MP3 -ul este mai puțină bătaie de cap, mai ales că acum se poate lucra doar cu un stick USB, dar sună mai ascuțit și anorganic. Există însă posibilitatea că dj-ul să prefere vinillul și să fie și producător de muzică, caz în care e cam imposibil să își preseze fiecare producție pe un disc, doar că să pună vinil.
-Care a fost motivul pentru care te-ai apucat de produs piese muzicale? Cât de greu este să înveți aspectele tehnice ale muncii de producător muzical?
-Mi-am cumpărat la un moment dat un sampler Korg ESX și am rămas uimit de ce pot face cu el. Am reușit să fac muzică doar jucându-mă cu niște sunete samplate și un drum machine. Mi-am dat seama că pot face muzică destul de bună fără să am studii muzicale. Asta a fost începutul . Că să ajung la un produs muzical de calitate, a fost nevoie să investesc câțiva ani buni în mai multe tool-uri de producție muzicală, ceva lecții de pian și teorie a muzicii. Nu cred că este greu să înveți aspectele tehnice, este vorba doar cât timp eșți dispus să investeșți în direcția asta și cât eșți de perseverent.
-De-a lungul anilor ai lansat mai multe piese. Care este piesă care te reprezintă cel mai bine la ora actuală?
-Deși am scos mai multe materiale de când m-am pus să produc sunet, cred că ultimul meu single lansat Love și Almost Blue, care urmează să iasă în mai puțin de treo săptămâni, reprezintă perfect sunetul și stilul de care m-am atașat și exprimă perfect ceea ce sunt momentan în muzică. Este un blend organic între house, 2-step, garage și breakbeat.
-Te pregăteșți să lansezi un album la casă de discuri 48 h records. Spune-ne de ce simți nevoia să scoți un album (în zilele noastre când nimeni nu mai cumpără muzică) și care este povestea casei de discuri 48h records?
-Da, mă pregătesc să lanseze un album septembrie 2019. Acest material vine că urmare a faptului că mi-am asumat profesia de full time musical artist. Este un lucru pe care am dorit să îl fac de mult, iar muzică pe care am scris-o și produs-o consider că este foarte catchy și merită o expunere cât mai largă. Casă de discuri 48h Records a apărut că urmare a faptului că în TM nu există un label de muzică care să producă și să scoată pe piață artiști și producători de muzică electronică. Cred că avem un potențial destul de bun și am dorit să îi ofer cadrul natural. Sunt mulți artiști care produc materiale bune și necesită promovare atât în țară cât și în străinătate. În același timp o casă de discuri independența îți oferă flexibilitatea de a lua decizii fără a fi constrâns în mult aspecte. Sunt câteva releasuri forthcoming anul asta și suntem deschiși la promouri de la artișți pentru releasuri viitore. La adresa contact@48h.ro așteptăm orice fel de materiale. S-ar putea să avem de lucru împreună.
Scopul este să producem vinyl și să îl vindem prin lume. Toate statistcile arată un trend crescător fiind în zona asta, fiind singurul format fizic de muzică rămas pe piață.
-Cum ți se pare scenă de party din Timișoară în 2019? Se poate face o comparație cu scenă din anii trecuți? Ce ne lipsește, ca scenă, și la ce capitole stăm bine?
-Scenă actuală are multe lacune, dar și plusuri . Locațiile mici și medii au cam dispărut și sunt foarte puține locuri care să aibă direcții bine definite din punct de vedere muzical. Cred că avem nevoie de asta în contextul de capitală culturală în devenire. În același timp cred că este necesar să avem cât mai puține evenimente gratuite. Stăm bine la evenimente outdoor și la capitolul public. Avem și câteva festuri foarte bune, în dezvoltare, care sper să creasc[ și să aducă cât mai mult public plătitor din alte zone.
-Faci parte din „garda“ veche a DJ-ilor și producătorilor de muzică electronică din Timișoară. Cum vezi „garda“ nouă?
-Sunt puțini dintre cei noi pe care îi cunosc personal. Cred că nu există o diversitate foarte mare și mi-aș dori să apară mai mulți tineri care produc muzică
-În scenă timișoreană , majoritatea artiștilor se cunosc între ei. Cât de greu e să colaborezi cu cineva din „scenă“ și cum îți alegi persoanele cu care te simți pe aceeași lungime de undă?
-Da, ne cam știm toți între noi și cred că colaborarea constă mai ales în cât de apropiate sunt stilurile și ideile muzicale ale fiecăruia. Momentan colaborez mai mult pe proiecte de jam session, adică muzică făcută pe loc cu sintetizatoare, mașini de ritm și alte scule analogice.
-Au trecut 12 ani de când ești în fața publicului. Ai avut și momente mai puțin memorabile?
-De-a lungul timpului am avut momente bune și momente mai puțin bune. Cred că unele dintre cele mai memorabile petreceri rămân cele sub pod la Darc și seria de petreceri sub titlul Good Vibration din fostul Daos împreună cu Klu. Am avut și momente mai puțin reușite, chefuri organizate de neprofesionișți, de care nu prea îmi place să îmi aduc aminte. Recent am făcut niște mini chefuri cu Angel care mi s-a părut că readuc vibe-ul vechi.
-Care sunt planurile tale de viitor?Unde te vezi peste cinci ani?
-Îmi doresc să scot cel puțin două albume în următorii doi ani, și câteva single-uri, probabil și la alte case de discuri. Cât mai multe releasuri la labelul 48h Records de la artișți locali sau de la alți artișți de prin lume. Vreau să fac o mini școală/cursuri pentru copii, unde să poată învăța cum se produce muzică electronică și ,de ce nu, de unde să apară viitori superstar artists.
