România și drepturile persoanelor LGBT

Persoane lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgen (LGBT) și-au dat întâlnire la Timișoara pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă, în cadrul unui eveniment organizat în premieră.

Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituție s-a încheiat cu un eșec, iar comunitatea LGBT  este de părere că organizarea acelui scrutin a avut și efecte pozitive. Asta pentru că s-a vorbit despre acest subiect o lungă perioadă de timp, iar politicienii l-au tratat cu responsabilitate, consideră cei care susțin comunitatea LGBT.

Despre referendumul pentru familie, parteneriatul civil, probleme ale comunității LGBT și ce drepturi solicitată aceste persoane s-a discutat, la începutul lunii iunie, la Timișoara, în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia primei ediții a evenimentului PrideTM, un festival dedicat minorităților sexuale.

„Este bine că lucrurile se mișcă, arată de fapt schimbările care se petrec mai larg la nivelul societății. Am discutat deja de trei ani despre referendumul de modificare a Constituției și ce se întâmplă astăzi este poate unul dintre efectele acestei dezbateri, pentru că sunt și efecte pozitive care au rămas în urma acestui referendum. (…) Această dezbatere de trei ani cu privire la referendum a politizat pentru prima dată subiectul LGBT. Pentru prima dată, clasa politică și întreaga societate au trebuit să trateze subiectul cu maximă seriozitate, pentru că era vorba de modificarea actului fundamental al țării și nu s-a mai zâmbit când s-a vorbit despre LGBT, nu s-a mai hilizit nimeni. Dincolo de valul de ură care într-adevăr a fost declanșat la nivelul societății, vorbim de o nouă etapă pentru comunitatea LGBT din România”, a explicat, la Timișoara, Vlad Viski, președintele organizației MozaiQ, care apară drepturile comunității LGBT.

De asemenea, Vlad Viski a povestit, în timpul dezbaterii, că în perioada comunistă, cel puțin câteva zeci de persoane au ajuns în închisoare pentru că iubeau diferit.

„România în anul 2001 a fost ultima țară din Europa care a dezincrimat homosexualitatea. În 1968, regimul Ceaușescu a introdus în Codul Penal articolul 200 care incrimina relațiile homosexuale consensuale între adulți. Avem zeci, dacă nu chiar de sute de cazuri de oameni care au fost trimiși la pușcărie doar pentru că iubeau diferit. Anul 1989 și Revoluția, pentru foarte multă lume reprezintă libertate și trecerea României în democrație. Pentru persoanele LGBT din România, 1989 nu a adus această schimbare, ci dimpotrivă. Avem zeci de cazuri de persoane homosexuale, persoane LGBT arestate în continuare în noul regim democratic. Abia în 2001 Guvernul Adrian Năstase, printr-o Ordonanță de Urgență, a dezincriminat homosexualitatea. În anul 2005 are loc primul pride în România, la București, cu scandal”, a detaliat președintele organizației MozaiQ.

Incomod în propriul corp

La evenimentul dedicat minorităților sexuale din Timișoara a participat și Patrick Brăila, care este transgender, adică o persoană care își exprimă identitatea de gen în mod diferit față de sexul din naștere. Patrick susține că în România ar exista aproximativ 120.000 de persoane transgender.

„Sunt un bărbat transgender. O persoană transgender este o persoană care nu se identifică nu genul care i-a fost atribuit la naștere. Mișcarea trans în România este destul de tânără, a început acum aproximativ șase ani. Încet, încet s-a format o comunitate, grupurile noastre pe Facebook în momentul de față au peste 300 de persoaner transgender, dintr-o populație pe care eu o estimez cu încredere, dar și cu precauție undeva la aproximativ 120.000 de persoane transgender în România. Acest număr ar putea să crească, chiar să se dubleze în următorii ani, în următorul deceniu. Persoanele transgender au nevoie nu doar de validare, ci și de anumite reglementări din punct de vedere medical și juridic. În condițiile în care persoanele transgender au nevoie de îngrijiri medicale specifice și de o lege facilă de recunoaștere a indentității lor în actele de stare civilă, reglementări și proceduri care nu există sub nicio formă în momentul de față în România, lupta e mare și de durată.

Bucuria mea cea mai mare e că văd cum comunitatea crește și crește organic, natural, se creează comunități, cel puțin în orașele mari din România. Sunt oameni tot mai tineri care-și asumă public identitatea trans, lucru care nu e ușor pentru ei și simt să schimbe ceva. Un document oficial al OMS, adoptat luna trecută în mai, depatologizează identitatea trans ca și boală mintală și o mută din categoria sănătății mintale în categoria sănătății sexuale și reproductive. A fi trans nu este o boală din niciun punct de vedere”, a detaliat Patrick Brăila, co-președinte al Asociației Accept.

 

„Am un buletin care nu mă reprezintă”

Patrick Brăila susține că și-ar dori să aibă un act de identitate pentru o femeie, nu pentru un bărbat, doar că nu a reușit încă să facă această „tranziție”, în ciuda eforturilor depuse.

„O persoană trans care vrea să-și schimbe buletinul, cum sunt eu, de exemplu, pentru că trebuie în continuare să funcționez cu un buletin care nu mă reprezintă. Patrick Brăila pentru statul român nu există. Eu exist doar pentru că știu că exist, pentru că am un cont de Facebook unde scrie Patrick Brăila și o adresă de e-mail. Patrick Brăila nu există. Eu trebuie să funcționez cu un buletin în care trebuie să am prenume feminine, CNP care începe cu doi și marker de sex feminin. Cazul femeilor este mai complicat pentru că ele se confruntă cu o stigmă mult mai mare la nivelul societății. Există mult mai multe cazuri de abuz, de violență, de discriminare în cazul lor. Am trăit 28 de ani dintre cei aproape 34 perceput fiind ca fată, ca femeie. Cu genul masculin nu m-am identificat niciodată”, a povestit Patrick Brăila.

Parteneriatul civil pentru cuplurile LGBT

Despre reglementarea parteneriatului civil se vorbește de mai bine de zece ani în România. Concret, persoanele ar putea avea posibilitatea de a încheia parteneriate civile în locul căsătoriilor și de a beneficia de aproape aceleași drepturi de care se bucură și cele căsătorite. Doar că, până în acest moment, în țara noastră nu s-a reglementat parteneriatul civil, o măsură susținută de comunitatea LGBT.

„În acest moment, există un proiect legislativ în Camera Deputaților, care a fost semnat de foarte mulți politicieni și care este rezultatul negocierilor dintre o instituție publică, ONG-uri care luptă pentru drepturile persoanelor LGBT și partide politice. Șansele pentru ca acest proiect legislativ să treacă nu sunt extrem de mari în contextul electoral în care ne aflăm. Am avut o serie de alegeri și mai avem trei. Șansele ca vreun partid politic până în anul 2020 la final să-și asume legalizarea parteneriatelor civile, în condițiile în care într-adevăr vorbim de o temă care în continuare stârnește pasiuni la nivelul societății, sunt destul de reduse, însă noi vom continua să ne facem treaba”, a afirmat Vlad Viski.

Președintele organizației MozaiQ a explicat și ce conține acest proiect legislativ referitor la parteneriatul civil. Unul dintre elemente se referă la faptul că „schimbă starea civilă a celor doi parteneri care sunt în parteneriat civil. În momentul în care vorbim de schimbarea stării civile a persoanelor aflate în acel parteneriat civil, deja vorbim despre faptul că acel cuplu intră sub incidențe constituționale și a acelui articol din Constituție care protejează viața intimă și de familie. Așadar, ar fi o recunoaștere extrem de clară și hotărâtă că și cuplurile gay, și cuplurile heterosexuale care nu sunt căsătorite și se află într-un parteneriat civil au protecție constituțională și sunt definite ca familie. Este un lucru extrem de important”.

Cu toate acestea, Vlad Viski spune că există optimism din partea comunității LGBT din România că acest proiect legislativ va fi adoptat, la un moment dat. Asta în condițiile în care, în ultimii trei ani, „vorbim de o transformare totală a discursului public cu privire la parteneriatul civil. Acum trei ani, niciun politician, în afară de Remus Cernea, nu și-ar fi asumat niciodată tema parteneriatului civil”.

Deea Rădulescu, unul dintre organizatorii PrideTM, a detaliat că acesta reprezintă primul eveniment de acest gen din Timișoara, dedicat comunității LGBT. „Au mai fost alte evenimente în cadrul altor proiecte sau mici întâlniri în comunitate, dar am simțit acum să facem pași mai mari și să aducem un program complex, să aducem persoane care pot să vorbească despre experiența lor, și despre partea legală”, a detaliat Deea Rădulescu.

Potrivit reprezentanților comunității LGBT, peste 10.000 de persoane sunt așteptate la parada organizată în București, în acest an.