Primarul Robu a făcut publice recent noi proiecte care, într-un viitor incert, ar urma să favorizeze viaţa culturală a oraşului. Pe lângă transformarea fostelor cinematografe în centre culturale, primarul doreşte şi reabilitarea clădirii filarmonicii, atât în interior cât şi în exterior, precum şi amenajări la grădina de vară „Capitol”, pentru a o face funcţională, promiţând terminarea lucrărilor până în anul 2021, când Timişoara ar urma să fie una din capitalele culturale europene.
Dacă transformările din interiorul clădirii filarmonicii şi cele preconizate la grădina de vară sunt necesare şi binevenite, nu acelaşi lucru se poate spune despre schimbările agreate de primar la exteriorul edificiului, care, în viziunea sa, „nu va fi schimbat însă vor fi adăugate construcţii de sticlă în anumite zone”, „accesorii” care ar schimba cu totul aspectul clădirii. Aceste modificări nu sunt binevenite, conform specialiștilor de la Direcţia de Cultură Timiş.
Un edificiu proiectat de Duiliu Marcu
Clădirea în care astăzi îşi desfăşoară activitatea filarmonica, aflată într-o zonă de protecţie, a fost ridicată între anii 1929 şi 1930 de Jacob Steiner, devenind unul din cinematografele oraşului. Edificiul, proiectat de cunoscutul arhitect Duiliu Marcu într-un stil aparte, care l-a consacrat, este placat cu cărămidă aparentă şi se remarcă prin decorurile neoromâneşti şi influenţele din „Art Deco”.
În anii interbelici, mai multe clădiri importante ale oraşului, precum Şcoala Politehnică din bulevardul Mihai Viteazul sau interiorul şi noua faţadă a clădirii operei, au fost construite după planurile arhitectului bucureştean, autor al unor clădiri emblematice din capitală.
Recomandările comisiei monumentelor
Deşi specialiştii Direcţiei de Cultură Timiş i-au recomandat proiectantului să renunţe la adaosurile respective, proiectul a fost făcut public în forma iniţială şi a fost depus la comisia zonală a monumentelor istorice pentru a fi avizat.
Directorul direcţiei de cultură, Sorin Predescu, a confirmat pentru PRESSALERT.ro că membrii comisiei nu au fost de acord cu adăugarea elementelor de sticlă, recomandând extinderea clădirii spre parc, şi au decis că primăria trebuie să respecte certificatul de urbanism emis, care presupune reabilitarea clădirii şi a grădinii de vară, fără ca la clădirea filarmonicii să se adauge elemente suplimentare, căci titlul proiectului nu se referă la extindere, ci doar la refuncţionalizarea spaţiilor existente.
El a precizat că singura modificare admisă la faţada clădirii este îndepărtarea copertinei de la intrare, pentru a se reveni la forma iniţială a acesteia, aşa cum a fost concepută în anii interbelici.
În aşteptarea proiectelor
Un alt proiect temerar al primarului Robu este parcarea cu două nivele subterane, între hotelul Central şi Castelul Huniazilor, unde lucrările ar urma să fie încredinţate Societăţii de Drumuri Municipale. Deşi primarul apreciază că lucrările ar putea începe în câteva luni, deocamdată nu există nici un proiect pentru parcarea respectivă, ci doar o hotărâre de atribuire directă către SDM,, prin contract de concesiune, a terenului pe care aceasta ar urma să se amenajeze.
E puţin probabil ca proiectul să obţină avizul comisiei monumentelor, deoarece lucrările ar putea periclita structura de rezistenţă a castelului aflat în imediata vecinătate, pentru fundaţia căruia s-au folosit piloni de stejar care rezistă doar într-un mediu umed. Castelul Huniade, monument istoric de importanţă naţională, este cel mai vechi edificiu din oraş, deşi, de-a lungul secolelor, a suferit numeroase transformări, el fiind refăcut aproape în întregime în 1856, după ce fusese distrus în bună parte de revoluţionarii paşoptişti.
Deocamdată nu e cunoscut nici proiectul de reabilitare a fântânii cu peşti din Piaţa Operei, pentru care s-a semnat deja contractul de proiectare şi de execuţie, şi unde primarul visează „un nou concept de jocuri de apă şi lumini”, dar şi acesta va avea nevoie de avizul comisiei monumentelor, deoarece fântâna se află într-o zonă arhitecturală protejată de interes naţional.
Alte proiecte anunțate de o bună bucată de vreme, dar care nu vor fi demarate prea curând sunt un nou pod peste Bega în dreptul străzii Jiul sau proiectele mai multor fântâni decorative.
