Traian Băsescu a declarat, joi, în fața instanței de la Curtea de Apel București, unde se judecă dosarul său cu CNSAS, că nu a știut niciodată că i s-ar fi alocat un nume conspirativ și a subliniat că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Niciodată n-am știut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am știut că contrainformațiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluție am aflat de legatura contrainformaților militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forțelor navale, asa scrie și pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate și sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Daca eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus Traian Băsescu în fața instanței.
Băsescu a spus că numele Petrov este doar pe acele două note. Totodată, fostul președinte a mai subliniat că se întâlnea și cu tinerii străini în timpul studenției.
Potrivit acestuia, nu a dat note cât era în anul I, când institutul avea natura unei institutii civile.
„Vara, ne întâlneam cu studente din tabăra Nord, unde veneau și studente din Cehoslovachia. (…) Un lucru vreau să fie foarte clar – noi eram pregătiți în institut pentru a lucra cu străinii. Secția comercială a Institutului de Marină era o secție în care studenții erau familiarizați și pregătii pentru contacte cu străinii din punct de vedere comercial. (…) În al doilea rând, datorită acestei atmosfere legate de studenți, noi ne întâlneam cu studenții cehi fără să ne ascundem.
Niciodată nu am considerat că relațiile cu tinerii cehi sunt relații care pot fi condamnate. Deci, mi-aș permite să subliniez – nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”.
„Nu exista ideea de a nu intra în contact cu străinii, că nu știu ce secret devoalam. N-am nicio reținere să spun nici acum că m-am intalnit cu cehi. CNSAS, dacă m-ar fi ascultat, cred că am fi lămurit multe lucruri”, a mai spus acesta.
Fostul șef al statului a mai spus că era obligat să răspundă la intrebarile pe care i le adresa ofițerul. Băsescu a mai explicat că nu putea să mintă atunci când era întrebat de diferite incidente petrecute cu colegii.
„Depinde ce valori avea onoarea la vremea aia. Venind întrebările la un an sau doi distanță de anul I, mi-a tras un semnal de alarmă că știa ceva. Mai ales că nu ne-am ferit (de intalnirile cu studentii străini, n.r.). Nu-l puteam minți. Nu am avut nicio reținere în a ne distra, eram tineri. La un apel, nu am raportat că nu au venit în unitate trei colegi. Ghinionul a făcut ca ăștia să vină în cursul nopții. Au sărit gardul – primii doi au plecat și al treilea a căzut în cap. A fost ger foarte mare, norocul lui a fost că s-a întamplat cu 20 de minute inainte de schimbul de gardă. Noroc că l-a găsit schimbul de gardă și l-a dus la infirmierie. Am fost arestat 7 zile pentru că nu am raportat întarzierea de invoire”, a mai spus Băsescu.
Traian Băsescu mai atrage atenția că CNSAS nu face diferența între plecarea din țară și părăsirea navei.
„CNSAS asimilează marinarul cu funcționarul român care pleacă în străinătate în misiune și trebuia să raporteze. Vă spuneam că domnul colonel Tudor făcea confuzia între obligațiile elevilor de la secția civilă cu cei de la secția militară. Noi eram educați, pregătiți să ducem navele și să avem relații cu străinii”, mai spune fostul președinte.
Pe 29 mai, Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat la Secţia Contencios Administrativ Fiscal dosarul deschis la sesizarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care cere stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii pentru Traian Băsescu.
În acţiunea depusă la CAB de CNSAS pentru stabilirea colaborării cu Securitatea a lui Traian Băsescu, studiată de Mediafax, se arată că fostul preşedinte şi-a turnat colegii şi a menţinut legătura cu Securitatea ca persoană de sprijin, până aproape de căderea regimului. În dosar sunt documente de la SRI şi MApN.
Foto: Arhivă
