Țara Moților, tărâmul de vis din inima Munților Apuseni. În acest weekend...

Țara Moților, tărâmul de vis din inima Munților Apuseni. În acest weekend au loc Serbările Naționale de la Țebea FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-683518061">

„Ţara Moţilor”, care cuprinde mai multe aşezări din Munţii Zarandului şi valea Crişului Alb din zona de graniţă a judeţelor Hunedoara, Arad, Alba, Bihor şi Cluj, este un ţinut fascinant, atât prin frumuseţea locurilor cât şi prin izul de viaţă arhaică păstrat de locuitorii lui, oameni de nădejde, harnici, cinstiţi şi mândri, dar iuţi la mânie, care au iubit dintotdeauna tradiţiile pe care le-au apărat cu sfinţenie.

Se pot vedea şi astăzi casele mici de lemn cu acoperiş înalt şi verandă, interioare cu ţesături lucrate la război, icoane pictate pe sticlă, vase de lemn frumos decorate, căci oamenii se mai îndeletnicesc şi astăzi cu vechi meşteşuguri, precum torsul, ţesutul sau prelucrarea lemnului. Tulnicele, instrumente din vremuri străvechi cu ajutorul cărora sătenii comunicau peste dealuri, sunt folosite şi astăzi la sărbători, ca un element de identitate locală.

Moţii se socotesc urmaşi ai dacilor, sau chiar ai unor comunităţi mai vechi care au trăit pe aceste meleaguri, precum agatârşii, de neam scitic, sau triburile celtice aşezate în zonă prin secolul al III-lea î. Ch. Ei au ţinut dintotdeauna să-şi păstreze identitatea şi tradiţiile moştenite din moşi-strămoşi şi au refuzat mereu să accepte influenţe străine în viaţa lor arhaică. Se spune că şi numele de „moţ” vine de la un obicei îndelung păstrat, acela de a purta un moţ de păr aidoma dacilor.

Serbările Naţionale de la Ţebea

Avram Iancu, cel mai de seamă reprezentant al moţilor, considerat de localnici dar şi de mulţi istorici erou naţional, este sărbătorit şi în acest an la Ţebea, la împlinirea a 147 de ani de când cel supranumit „Crăişorul Munţilor” s-a săvârşit din viaţă. Ediţia din acest an a Serbărilor Naţionale de la Ţebea, care omagiază personalitatea lui Avram Iancu, va avea loc duminică, 8 septembrie, începând cu ora 10.30, în complexul istoric din localitate. Acestea vor începe cu o slujbă religioasă, va defila Garda Naţională, vor avea loc depuneri de coroane şi va fi evocată personalitatea cunoscutului luptător paşoptist care s-a implicat, alături de alți intelectuali români, în susținerea unor revendicări sociale și a cauzei naționale a românilor din Transilvania.

De la ora 14.00, publicul va avea parte de un regal folcloric la care vor fi prezenţi îndrăgiţi solişti ai muzicii populare precum Maria Ciobanu, Nicolae Furdui Iancu, Sava Negrean Brudaşcu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Veta Biriş, Mariana Anghel, Ciprian Roman, Cristian Fodor, Bogdan Toma, Ovidiu Horomodean, Ovidiu Olari, Gheorghe Călţun Brancu, Felicia Stoian, Ciprian Pop, Maria Coman, Petrică Paşca, Ionel Coza, Pera Bulz, Adriana Anghel şi Tudor-micul patriot. Vor fi prezente, de asemenea, grupurile folclorice „Iza” din Maramureş, „Voievozii Munţilor” din Covasna şi ansamblul folcloric profesionist „Drăgan Muntean” din judeţul Hunedoara.

Casa memorială Avram Iancu

Avram Iancu a fost cel care, împreună cu Ioan Buteanu, s-a aflat în fruntea moţilor la adunările naţionale de la Blaj şi i-a înarmat, după modelul legiunilor romane, pentru a lupta cu armata lui Kossuth Lajos, împotrivindu-se revoluţionarilor maghiari care doreau unirea Ardealului cu Ungaria. Avram Iancu şi-a sfârşit zilele în 1872 şi a fost înmormântat, după dorinţa sa, la Ţebea, lângă gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe. Casa natală se află în satul Inceşti din comuna Vidra de Sus, numită astăzi Avram Iancu. Este o casă tipică ţinutului moţilor, cu acoperiş ţuguiat, terminat în patru arcade semicirculare, şi adăposteşte mai multe obiecte personale ale lui Avram Iancu, printre care un tun, mai multe săbii şi alte arme, precum şi fluierele la care cânta.

Printre documentele aflate în casa memorială se află certificate şcolare, documente legate de pregătirea şi desfăşurarea luptelor şi testamentul pe care l-a lăsat. În casa memorială se mai pot vedea multe obiecte specifice zonei, printre care piese de port popular, vase, unelte folosite pentru confecţionarea ciuberelor, tulnicelor sau doniţelor. În faţa casei se află un bust al revoluţionarului paşoptist din „Ţara Moţilor”.

Surse foto: cnipt.primariacampeni.ro, romania-travel-guide.com, cunoastelumea.ro, wikipedia.org

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.