Reprezentantul Institutului Național de Sănătate Publică, dr. Andra Curta, a precizat, recent, că cel mai recent studiu global privind tutunul la adulți arată că 5,63 de milioane de persoane cu vârsta peste 15 ani sunt consumatori de tutun. Potrivit aceluiași studiu, unul din trei români consumă tutun.
Reprezentantul INSP, Dr. Andra Curta, a precizat că rezultatele cheie ale celui mai recent studiu global privind tutunul la adulți (GATS România 2018) indică faptul că în momentul de față, în România 5,63 de milioane de persoane sunt fumători curenți de tutun.
„Consumatori curenți de tutun în România, 5,63 de milioane de persoane, cu nota că de data aceasta, consumul de tutun include nu numai fumatul, ci și consumul de tutun fără fum sau utilizarea produselor cu tutun încălzit. Fumători curenți, asta însemnând fumători ai produselor clasice care se fumează, de la narghilea, pipă, trabuc, țigări, țigări rulate manual, fumători curenți avem 5,57 milioane de persoane, iar fumători de țigări fabricate, acestea fiind țigările care se vând în pachete industriale, avem 5,54 de milioane”, spune medicul.
Potrivit aceleiași surse, prevalența consumului de tutun în România în 2018 a fost de 30,7%. „Aproape 1 din 3 români consumă tutun. 5 milioane de persoane fumează zilnic, peste 3 milioane de bărbați și aproape 2 milioane de femei”, mai informează Andra Curta. „Dacă ne uităm pe tip de produs consumat și pe gen, consumul curent de tutun este 30,7% în total, peste 40% la bărbați și aproape 22% la femei. Fumătorii de țigări fabricate sunt aproape 30% bărbați, peste 20% femei. Iar la produse cu tutun încălzit avem o prevalență de 1,3% mai mare la bărbați decât la femei”, completează aceasta.
Medicul a precizat că rezultatele studiului au indicat și faptul că 27,4% dintre români fumează zilnic, numărul mediu de țigări consumate zilnic fiind de 16,8: „patru din 10 români fumează mai mult de 20 de țigări pe zi”.
Sursa citată a informat că o veste bună în marea de evoluții negative este aceea că, față de GATS-ul trecut, cel din 2011, vârsta medie de inițiere a fumatului a atins acum pragul de 17,9 ani.
Medicul a informat și că potrivit aceluiași studiu, 71, 5% din fumătorii zilnic din România sunt dependenți de nicotină. „Există un indice care se calculează în funcție de intervalul care trece de la trezire până la aprinderea primei țigări, deci 71,5% fumează în primele 30 de minute după ce se trezesc”, a precizat reprezentantul INSP. „Conform ultimelor date ale OMS, ucide (tutunul, n.r) peste 8 milioane de persoane pe an și problema e că, între acestea, 1,2 milioane de persoane nici măcar nu au acest viciu”, a conchis medicul.
Pericole nenumărate
Din cele 7.000 de elemente chimice prezente în tutun, 69 sunt cancerigene, iar alte cel puțin 250 sunt nocive pentru sănătate, mai explică reprezentantul INSP.
Cercetările ultimelor decenii au relevat că fumatul este unul dintre principalii factori care determină apariția unor afecțiuni grave precum cancerul pulmonar, probleme cardiovasculare sau disfuncții erectile la bărbați. În consecință, multe state au luat măsuri împotriva consumului de nicotină – creșterea semnificativă a taxelor pentru produsele din tutun sau demararea unor campanii anti-fumat. În multe state ale lumii, fumatul a fost interzis în locurile publice – magazine, restaurante, baruri, instituții publice, în unele țări nu se poate fuma nici pe stradă, decât în locuri special marcate, iar alte state se pregătesc să interzică total fumatul.
Medicii spun că după renunți la fumat efectele benefice se văd imediat, în doar câteva zile. Imediat după ce te laşi de fumat, tensiunea arterială începe să se normalizeze, iar creierul este mai bine oxigenat, ceea ce înseamnă că şi neuronii funcţionează mai bine. De asemenea, secreţiile bronşice scad chiar din următoarele zile. În mai puţin de o lună, persoanele care aplică o metodă de renunţare la fumat, se simt mult mai energici şi nu vor mai resimţi o oboseală atunci când merg pe jos sau urcă scările.
