Pistoale de duel sau craniul unui animal dispărut de 10.000 de ani,...

Pistoale de duel sau craniul unui animal dispărut de 10.000 de ani, printre exponatele lunii în muzeele din vestul țării FOTO şi VIDEO

0
DISTRIBUIȚI

Trusa de pistoale de duel cu capse a generalului Damjanich János, unul din cei 13 generali executaţi în cetatea Aradului în 6 octombrie 1849 – o capodoperă a armurierilor pestani de la mijlocul veacului al XIX-lea – care face parte din colecţia de relicve a Complexului Muzeal Arad, poate fi admirată în expoziţia Tezaur 1848-1849 a muzeului, ca exponat al lunii octombrie. Muzeograful dr. Felicia Oarcea descrie acest exponat de excepţie, realizat de Kirner József şi  clasat în categoria juridică „Tezaur”.

Trusa cuprinde două pistoale de duel cu capse, cu ţevi damaschinate, cu 12 ghinturi. La ambele pistoale, gura ţevii are un înălţător cu foaie fixă crestată, iar pe ţevi se văd motive vegetale încrustate, bătute în aur, cu inscripţia „Kirner József Pesten” şi marcaje cu cifrele „1” şi „2”. Sub talpa cocoşului, apare, de asemenea, ştanţată inscripţia „Kirner”. Feroneria de pe uluc are gravate motive vegetale iar crosa, din rădăcină de nuc, lustruită, este şi ea bogat ornamentată. Alte componente sunt bătătorul, vergeaua, ciocanul, tocul pentru pulbere, cleştele pentru turnat gloanţe, şurubelniţa şi măsurătorul de pulbere. Mecanismele de dare a focului şi de declanşare sunt complete şi funcţionale.

Caseta este căptuşită cu catifea albastră iar pe interiorul capacului se află eticheta cu numele armurierului şi  atelierului, în limbile maghiară şi germană. Achiziţionată de la Salacz Béla, caseta a fost expusă pentru prima dată la inaugurarea Palatului Cultural, în luna octombrie 1913.

Pentru luna octombrie, Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a ales ca obiect al lunii un fragment de maclă coaxială care provine de la Ocna de Fier, unde a fost descoperită de colecţionarul Constantin Gruescu, şi ilustrează impresionanta geomorfologie a solului, cu adevărate minuni create de natură de-a lungul timpului. Maclele se formează după reguli stricte, fie în timpul cristalizării diferitelor minerale, fie prin deformarea ulterioară a acestora. Cuarţul transparent şi armonios colorat este folosit la confecţionarea bijuteriilor, cel comun, în industria ceramică sau a sticlei, iar cristalul de stâncă, din care face parte şi macla expusă, este folosit în optică şi radiotehnică, la fabricarea unor instrumente şi aparate medicale.

Exponatul acestei luni la Muzeul Naţional al Banatului este craniul unui bizon de stepă dispărut în urmă cu 10.000 de ani, o dată cu terminarea ultimei glaciaţiuni, care face parte din colecţia de paleontologie a secţiei de ştiinţele naturii.


Piesa de patrimoniu a fost descoperită în 1949 în albia râului Bega, nu departe de comuna timişeană Balinţ. Bizonul de stepă, un erbivor de talie mare, care trăia în cirezi şi avea coarne care ajungeau la peste jumătate de metru lungime fiecare, este considerat un îndepărtat strămoş al zimbrului european şi al bizonului american. Se presupune că această specie a dispărut fie în urma vânătorii, fie a încălzirii bruşte a pământului, animalele neputându-se adapta la creşterile de temperatură.

La Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva poate fi văzută o expoziţie aniversară dedicată împlinirii a 750 de ani de la prima atestare documentară a cetăţii Devei, care propune publicului vizitator un periplu prin istoria fortificaţiei, cu prezentarea rezultatelor cercetărilor începute la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a concluziilor parţiale rezultate în urma săpăturilor arheologice din ultimul deceniu, care au scos la iveală mii de artefacte, începând cu secolul al XIII-lea până la porţelanurile de Batiz, cahlele ceramice pentru sobe, sutele de monede şi numeroase alte obiecte.

Muzeul Judeţean de Etnografie ai al Regimentului de Graniţă Caransebeş găzduieşte, până în 3 noiembrie, expoziţia temporară „Manualele şcolare ale moşilor noştri”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.