Frumusețile râului Timiș, din România până în Serbia. Ce locuri încărcate de...

Frumusețile râului Timiș, din România până în Serbia. Ce locuri încărcate de istorie puteți vizita FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


p>Un proiect transfrontalier lansat la începutul acestui an de reprezentanţi ai judeţului Timiş care promovează turismul şi de cei ai unor instituţii din Pancevo, şi-a propus să transforme râul Timiş într-o rută turistică atractivă, atât pentru iubitorii de plimbări de agrement pe cursul apei, pescari sau iubitori de faună acvatică, cât şi pentru cei care preferă o plimbare cu bicicleta pe mal sau sunt interesaţi de aşezări frumoase şi importante obiective turistice pline de istorie şi cultură,  care pot fi văzute de-a lungul întregului traseu.

Prin amenajarea malurilor, a cursului râului şi a unor trasee turistice care să pună în valoare diversitatea locurilor de atracţie din această zonă se urmăreşte atragerea unui număr cât mai mare de turişti într-un viitor apropiat.

Principalul curs de apă din Banat

Timişul, cel mai mare râu al Banatului, cu o lungime  de aproape 340 de kilometri, a avut o mare însemnătate încă din antichitate, când era cunoscut sub numele de Tibiscus, pentru că era foarte bogat în peşte. Izvoarele sale se află în judeţul Caraş-Severin, în estul Munţilor Semenic, şi îşi adună apele din zona munţilor Ţarcu şi Godeanu.

După barajul de la Trei Ape, în zona muntoasă, albia sa este îngustă, cu apele învolburate, până la Teregova, dar dincolo de Caransebeş, unde  panta râului este mai lină, cursul său este mult mai lent, cu meandre largi. După ce traversează tot judeţul Timiş de la sud-est până la sud-vest, între dealurile Lipovei şi dealurile Buziaşului şi apoi prin Câmpia Timişului, râul pătrunde pe teritoriul Serbiei şi se varsă în Dunăre la Pancevo, formând pe o porţiune de peste trei kilometri graniţa cu ţara vecină.

Staţiuni, oraşe şi vestigii cărăşene

Staţiunea Trei ape sau Gărâna, aproape de izvoarele Timişului, sunt îndrăgite aşezări de vacanţă din Banatul montan, în toate anotimpurile, pe cursul râului se află aşezări înfloritoare cu livezi întinse, care au scăpat de colectivizare şi au rămas prospere, iar oraşul Caransebeş, una din cele mai vechi aşezări orăşeneşti din ţinutul cărăşean, cu minunatele sale împrejurimi, are o serie de monumente care merită văzute şi poate fi un punct de plecare pentru cei care doresc să facă un ocol prin munţii din apropiere.

Tot aici, chiar la ieşirea Timişului din munţi, poate fi văzută vechea aşezare romană Tibiscum (Jupa), sau o villa rustica descoperită chiar pe malul râului, în locul numit Câmpul lui Corneanu.

Oraşe, arhitectură industrială şi parc dendrologic în Timiş

În judeţul Timiş, nu departe de albia râului, se află vestigiile vechii cetăţi Jdioara, atestată documentar în prima jumătate a secolului al XIV-lea, şi tot pe malul râului se află oraşul Lugoj, cea mai importantă aşezare culturală a românilor bănăţeni în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX, cu case memoriale ale unor personalităţi de vază ale oraşului şi nu numai, şi alte edificii însemnate.

Nu departe de Lugoj, în avalul râului, mai pot fi admirate casa-stăvilar şi  nodul hidrografic de la Coştei, una din cele mai remarcabile amenajări hidrografice din Banat în secolul al XVIII-lea şi unul din puţinele monumente de arhitectură industrială care s-au mai păstrat din acea epocă. Nu departe de albia râului se află parcul dendrologic de la Bazoşu-Nou, amenajat de contele Ludovic Ambrózy, care a îmbogăţit şi pădurea aflată pe domeniul familiei cu numeroase specii aduse din America, iar la Urseni se mai poate vedea vechea uzină de apă industrială construită de inginerul Stan Vidrighin, în cadrul sistemului de alimentare cu apă şi canalizare al Timişoarei şi care acum se află în stare de conservare.

Mănăstiri, sactuar şi conace

Rîul trece şi prin apropierea mănăstirii Şag-Timişeni, un lăcaş de cult căutat de tot mai mulţi pelerini, pe la Parţa, unde s-a descoperit o importantă aşezare neolitică a culturii Vinča şi a fost dezgropat un sanctuar vechi de peste 6.000 de ani, unic în zonă. Acesta a fost reconstituit în muzeul timişorean, la o scară mai mică, dar printr-un proiect transfrontalier se doreşte amenajarea unui punct muzeistic la Parţa, în cadrul căruia sanctuarul să fie reconstituit în mărime naturală. Tot în vecinătatea râului se află şi mănăstirea Cebza, ridicată pe locul unor lăcaşe de cult din secolul al XV-lea, deasupra unui izvor aflat sub altarul bisericii, despre care se spune că are puteri tămăduitoare.

În dreptul localităţilor Rudna şi Crai Nou, locuri în care au trăit personaje cu vieţi de poveste, mai pot fi văzute conacul şi capela familiei Nicolici, pe celălalt mal se află pădurea Macedonia, o arie de protecţie specială avifaunistică de peste 4.500 de hectare, care este un habitat pentru păsări sălbatice protejate iar la Gad, ruinele conacului Gudenus mai păstrează amintirea strălucirii de odinioară.

După localitatea Grăniceri, Timişul îşi continuă cursul pe teritoriul Serbiei până la vărsarea în Dunăre, în dreptul localităţii Pančevo din Banatul de Sud.

Surse foto: wikipedia.org, flickr.com, ziare.com, ziareromania.ro, turismtimis.ro, eliz.go.ro, flickr.com, mapio.net, slagi.me

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.