O profesoară din vestul țării a scris, pe pagina sa de Facebook, un mesaj adresat noului ministru al Educației, Monica Anisie. Este vorba de Didina Roșculeț, care predă la Școala Gimnazială Nr. 1 din Hunedoara. Dascălul este nemulțumit de mai multe afirmații pe care noul ministru le-a făcut la un post de radio și a venit cu mai multe propuneri, astfel încât și învățământul din România să ajungă să fie unul de calitate.
Pentru început, Didina Roșculeț critică afirmația făcută de Monica Anisie cu privire la faptul că legea care micșorează cu cinci numărul de ore la gimnaziu și liceu va conduce la realizarea unui nou plan-cadru. „Noile planuri-cadru trebuie să fie construite din perspectiva a ceea ce un elev poate duce, nu din perspectiva a ceea ce profesorul ar trebui să aibă”, a precizat Monica Anisie.
Astfel, profesorul din vestul țării îi transmite ministrului Educației că „funcția pe care o aveți vă obligă să gândiți mai întâi și apoi să faceți afirmații și nu invers. La ce vă gândiți mai exact? La faptul că în spatele acestor profesori se află familii, poate copii sau părinți bolnavi, facturi, rate de plătit? Sau la faptul că acești profesori poate sunt singuri și nu au alte venituri decât salariile lor mici … în continuare cele mai mici din sistemul bugetar? Salarii umilitor de mici în comparație cu veniturile nesimțit de mari ale «aleșilor și specialilor».”
De asemenea, dascălul avertizează asupra faptului că proiectul adoptat în luna octombrie în Parlament, prin care este scăzut numărul de ore la școală și liceu, va avea ca și consecință diminuarea normelor profesorilor, care „vor rămâne oameni pe drumuri”.
Profesoara din Hunedoara îi mai transmite noului ministru al Educației că dacă tot se gândește la tăieri în învățământ, ar trebui să reducă și numărul elevilor dintr-o clasă.
„Deși proveniți din preuniversitar, probabil nu sunteți la curent cu faptul că în multe școli din România există clase cu 30-35 de elevi, deși LEN (n.r. Legea Educației Naționale) are reglementări clare în acest sens. Poate nu știți că ministerul pe care îl conduceți și, în prelungire, inspectoratele școlare au mers doar pe maxim și au permis, tacit, depășirea acestui maxim. La polul opus, scăderea numărului de elevi la o clasă cu 3 sau 4 a mărit brusc vigilența «șefilor», care au dispus comasări, ducând astfel la apariția a numeroase clase-mamut”, semnalează Didina Roșculeț.
Totodată, dascălul din vestul țării atrage atenția asupra elevilor cu cerințe educaționale speciale, precizând că sunt clase în care învață și șapte, opt astfel de copii. „Acele clase speciale care au fost desființate (o greșeală cu grave consecințe) au permis ca acești elevi care nu au nicio vină că sunt bolnavi să poată fi educați și îndrumați de către specialiști pregătiți pentru acești elevi: psihologi, logopezi, profesori itineranți etc. Niciun profesor nu poate fi psiholog sau logoped, decât dacă urmează o facultate de profil”, semnalează profesoara.
De asemenea, dascălul este nemulțumit și de faptul că ministrul a vorbit despre „perspectiva a ceea ce un elev poate duce, nu din perspectiva a ceea ce profesorul ar trebui să aibă”.
„Dacă vă liniștește cu ceva, să știți, doamna ministru, că m-am lămurit că profesorul nu mai trebuie să aibă nimic.
Nici salariu, dacă s-ar putea, pentru că afurisitul ăsta de salariu destabilizează grav bugetul României. Profesorul are doar obligații, iar elevul și ai săi părinți, doar drepturi. Dar, mai ales, profesorul e de vină! Pentru ce? Pentru tot! E suficient să deschid televizorul și să văd profesori jigniți și insultați de elevi «cu personalitate» care, bieți profesori, dacă nu acceptă umilințele, sunt puși la zid… de minister, de inspectorat, de părinți, de presă. Să continui? Nimeni nu (se) întreabă însă de ce și-a pierdut controlul nefericitul de profesor? Știți vorba aceea cu românul care se pricepe la toate? Sunt pline blogurile cu «păreriștii» care arată acuzator cu degetul către prada care trebuie sfâșiată de lei”, afirmă profesorul.
Dascălul îi atrage atenția ministrului Educației și cu privire la faptul că profesorii ar avea nevoie de tablete/laptopuri pentru ore de calitate, dar și să poată participa la cursuri de formare gratuite, să fie alocați bani pentru cărți, imprimante, toner, hârtie, tichete de masă. „Și, poate, vă veți gândi că trebuie să fim mai bine îmbrăcați, pentru că ne văd sute de perechi de ochi. Zilnic. Și vă mai spun ceva trist, doamna ministru, îngrozitor de trist. Niciun profesor nu mai trebuie să se îmbrace din magazine second-hand. Niciodată!”, scrie Didina Roșculeț, pe Facebook.
Dascălul, care spune că are o experiență de aproape 30 de ani în domeniu, i-a înaintat ministrului Educației mai multe propuneri. Printre acestea se numără depolitizarea învățământului, pentru că „atât timp cât criteriul politic va fi primordial și nu competența, nu va exista învățământ de calitate”.
Dascălul solicită și desființarea finanțării per elev, pe care o consideră „de departe, cea mai gravă eroare din învățământul românesc, o programă școlară modernă, adaptată nevoilor și cerințelor contemporane, micșorarea numărului de elevi dintr-o clasă, reînființarea claselor speciale pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, dar și reînființarea examenelor de admitere în treapta I de liceu.
„Vedeți doamna ministru, în toți acești ultimi 30 de ani, s-au acumulat multe idei proaste, izvorâte de mințile unor miniștri care s-au vrut originali. S-au făcut tot felul de experimente pe cobaii numiți profesori și elevi. Incompetența la Ministerul Educației a căpătat dimensiuni fantastice. Oameni care nu au predat o singură oră în preuniversitar au ajuns să ia decizii incredibile. Și da, domnilor foști miniștri din universitar, ați fabulat tot timpul. Nu ați cunoscut sistemul preuniversitar și, mai grav, ați fost sfătuiți de consilieri incapabili. Trăgând linie, cine e vinovat? Bietul profesor, desigur! În încheiere, am să vă reamintesc ceva ce știți, cu siguranță, Doamna Ministru: în Japonia, singurii cetăţeni care nu sunt obligaţi să se închine in faţa Împăratului sunt profesorii, pentru că japonezii consideră că fără profesori, n-ar exista împăraţi”, își încheie petiția Didina Roșculeț.
Vă mulțumesc. Vă salută o bănățeancă din Caraș-Severin!