Muzee din vestul țării, participante la unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din Belgia FOTO

Muzeul Grand Curtius din oraşul belgian Liège, una din cele mai mari atracţii culturale din regiunea valonă, găzduieşte Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, considerat cel mai amplu eveniment cultural din Belgia. Acesta este organizat o dată la doi ani, sub înaltul patronaj al Familiei Regale, atât în Belgia cât şi în ţările învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Cea de-a XXVII-a ediţie a festivalului este dedicată României, ţară invitată de onoare. În cadrul festivalului este prezentată şi expoziţia „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos”, organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Cultural Român şi muzeul din Liège, cu participarea a 35 de muzee şi institute de cercetare din România, la realizarea căreia au contribuit şi cele mai importante muzee din vestul ţării. Aceasta reuneşte peste 450 de artefacte preistorice, cu unele din cele mai valoaroase piese arheologice descoperite pe teritoriul României, începând din neolitic până în prima vârstă a fierului, multe dintre acestea fiind scoase la iveală în urma săpăturilor din ultimele două decenii. Aproape toate obiectele au trecut prin mâinile restauratorilor şi conservatorilor, pentru a fi expuse la acest eveniment de impact internaţional.

Complexul Muzeal Arad, care deţine un patrimoniu arheologic deosebit de valoros, participă la această expoziţie cu trei piese din patrimoniul naţional, clasate în tezaur, care au fost scoase la lumină de arheologii arădeni cu prilejul săpăturilor preventive de la Pecica şi Şagu şi fac parte din colecţia de istorie veche şi arheologie a muzeului arădean. Două piese – o podoabă din aur şi un pandantiv din aur – provin din cel mai mare cimitir eneolitic timpuriu şi mijlociu din arealul intracarpatic, descoperit la Pecica şi datat aproximativ 4.300-4.100 î.Ch. iar vasul zoomorf în formă de berbec a fost descoperit în aşezarea de la Şagu, din epoca târzie a bronzului, unde cercetările au furnizat informaţii valoroase pentru modul de viaţă din această perioadă a preistoriei.

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş este prezent în expoziţie cu un colier de chihlimbar şi mărgele de sticlă albastră de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul celei hallstattiene, o descopeire întâmplătoare făcută la Zăgujeni, la începutul anilor ʹ90 iar din colecţia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva sunt expuse la Liège podoabe de sticlă şi chihlimbar descoperite în peştera Cioclovina, vechi de peste trei milenii. Aici s-a aflat, probabil, unul dintre cele mai mari sanctuare în peşteră de la sfârşitul epocii bronzului. Tezaurul descoperit aici cuprinde peste 7.600 de artefacte, majoritatea exotice, aduse de la mari distanţe ca ofrande, majoritatea obiecte de podoabă purtate de femei, cu o valoare unică.

Din patrimoniul Muzeului Naţional al Banatului sunt expuse un vas antropomorf descoperit la Parţa, care aparţine culturii Tiszapolgár din prima jumătate a mileniului al V-lea î.Ch., şi o situlă din bronz de la Remetea Mare, una din cele mai mari piese de acest gen descoperite până acum, cu ornamente caracteristice cultului solar, specific epocii.

Expoziţia va fi deschisă până în 26 aprilie 2020.