Ţara Zarandului, un colţ de natură desprins parcă din basme FOTO

Ţara Zarandului, un colţ de natură desprins parcă din basme FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1044476287">

La început de noiembrie, cu soare generos şi păduri înveşmântate în minunatele culori ale toamnei, nimic nu poate fi mai atrăgător, la sfârşit de săptămână, decât o plimbare prin natură şi prin pitoreştile sate ascunse între dealurile şi munţii din vestul ţării, care păstrează obiceiuri străvechi şi o autentică atmosferă a vremurilor de demult.

Un colţ de natură parcă desprins din lumea basmelor este Ţara Zarandului, care se întinde pe culmile domoale ale Munţilor Apuseni, între izvoarele şi valea Crişului Alb şi este recunoscută pentru numeroasele tradiţii arhaice pe care le păstrează. Ţara Zarandului, a cărei vechime se pierde în negura vremurilor şi care a devenit un comitat în secolul al XIII-lea, se întinde astăzi în judeţele Arad, Hunedoara şi Alba dar odinioară, ocupa un teritoriu mult mai întins.

Cetăţi, castele, case de altădată

O plimbare prin Ţara Zarandului e plină de surprize la tot pasul. În acest minunat colţ de ţară cei care îl vizitează pot vedea cetăţi şi castele, vechi biserici de lemn sau piatră, peşteri săpate în stânci, chei şi lacuri dar şi sate cu case de altădată, construite din lemn, care seamănă între ele, şi în care crişenii, ţărani neaoşi şi primitori care n-au uitat îndeletnicirile străvechi precum prelucrarea lemnului, torsul şi ţesutul, mai poartă, în zilele de sărbătoare, costumele populare moştenite de la părinţi, cu broderii caracteristice cu flori. Gospodăriile sunt împodobite cu ţesături lucrate la război, pe pereţi mai există icoane pictate pe sticlă iar cămările sunt pline cu bunătăţi făcute după reţetele bunicilor şi străbunicilor, de la plăcinte cu brânză, mere, nucă, mac sau dovleac, până la cârnaţi afumaţi, şuncă şi slănină sau miere de albine din flori de munte. Palatul din Mocrea, care a aparţinut baronului Solymossy László, a fost construit în 1834, în stil clasicist şi este înconjurat de un mare parc dendrologic. În prezent este sediul unui spital de psihiatrie dar clădirea reprezintă o atracţie a localităţii. Un alt castel, care a aparţinut unui principe sârb, se află la Bocsig iar casa Waldstein din Sebiş, construită în 1814, este o atracţie turistică a oraşului.

Vechi lăcaşe de cult din Ţara Zarandului

La Crişcior, o localitate din nordul judeţului Hunedoara care exista şi pe vremea romanilor, mai există o biserică ortodoxă din secolul al XV-lea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, din zidărie de piatră într-un stil care îmbină elemente bizantine şi gotice şi în care se mai află fragmente de pictură murală, acesta fiind unul din cele mai vechi monumente arhitecturale din Ţara Zarandului. Pictura îl înfăţişează pe cneazul român Bâlea împreună cu familia sa, care a ctitorit biserica, dar şi scene biblice, sau sfinţi. Biserica de lemn din satul hunedorean Vălişoara, astăzi monument istoric, datează din secolul al XVIII-lea şi a fost pictată la sfârşitul aceluiaşi secol şi începutul celui următor dar acest monument de arhitectură religioasă necesită intervenţii urgente, căci se află într-o stare avansată de degradare. La graniţa judeţului Arad cu Bihorul, biserica de lemn din Valea de Jos, ridicată de meşteri iscusiţi după modelul celei din Brădet –  considerată reprezentativă nu numai pentru această regiune ci pentru întreaga Transilvanie, a fost ridicată în 1734 şi este, la rândul ei, un monument istoric. Un alt locaş de cult care are o vechime de aproape două veacuri este biserica din satul hunedoarean Sălătruc, ridicată în anul 1830.

Plimbări prin natură

Cheile Ribicioarei oferă un peisaj auster, cu piscuri şi creste zimţate peste care curg apele repezi ale cascadelor şi cu peşteri nu prea mari, precum cele două formate de pârâul Topliţa, sau Peştera Cizmei. Peste deal, Cheile Uibăreştilor, cu pereţii săi abrupţi, săpaţi în calcar, oferă privitorului cel mai sălbatic loc din zonă. Pentru iubitorii de drumeţii cu bicicletele, în zona de vest a Ţării Zarandului, în judeţul Arad, au fost omologate nu mai puţin de 15 trasee turistice care însumează 170 de kilometri.

Surse foto: glsa.ro, romania-travel-guide.com, centruldepelerinaj.ro, adevarul.ro, wikipedia.org, zigzagprinromania.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.