La împlinirea a trei decenii de la sângeroasele zile ale lui decembrie 1989, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, ca reprezentant al Ministerului Culturii, şi Universitatea de Vest Timişoara, cu sprijinul Goethe Institut Bucureşti şi al Centrului Cultural German Timişoara, comemorează momentele esenţiale ale istoriei recente printr-un demers special, o expoziţie de fotografie intitulată „30”. Aceasta surpinde momente importante dar şi chipuri imortalizate în acele zile, reunind pe simezele din clădirea fostei comenduiri a Garnizoanei Timişoara din Piaţa Libertăţii nr. 5 patru proiecte care au ca subiect ultimele zile ale „epocii de aur” şi oameni care în acel decembrie au scris istorie.
Un prim demers fotografic este dedicat în exclusivitate Timişoarei şi zilelor în care locuitorii oraşului au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva regimului totalitar. Instantanee fotografice dar şi imagini filmate în acele zile tulburi – unele dintre ele în premieră – semnate de Constantin Duma, Cătălin Regea, Ioan Radu, Mircea Radu şi Valentin Şuta vor fi prezentate publicului.
Proiectul „30” mai cuprinde încă trei expoziţii personale. Prima, intitulată „Rebeli pentru o cauză. Eroii necunoscuţi ai Revoluţiei din România”, semnată de cineastul fotograf Dobrivoie Kerpenisan, absolvent al Universităţii de Arte Folkwang din Germania, cuprinde fotografii surprinse într-o mică localitate din apropierea Timişoarei, în săptămâna dinaintea Crăciunului din 1989. Tânărul fotograf de atunci a ajuns în România în 17 decembrie 1989, cu doar câteva ore înainte de închiderea graniţelor. Era student în Germania şi a venit la Sânpetru Mare să-şi viziteze bunicii. Chiar din prima zi, a urmărit oamenii din satul său natal, a înregistrat pe peliculă revolta şi anarhia, protestele mulţimii, jafurile, dar şi zeci de trupuri grav rănite în Timişoara, demersul său fotografic fiind completat de unul multimedia, bazat pe fotografii rare şi nepublicate până acum.
Tranziţia şi eforturile de ieşire din trecutul statelor totalitare reprezintă principalele teme ale filmelor sale documentare, care au fost distinse cu importante premii. O a doua expoziţie, „Re-vederea Revoluţiei”, un proiect al lui Andrei Pandele, este un elogiu adus protestatarilor anonimi din acele zile. Fotografiile au fost realizate în Bucureşti între 21 şi 25 decembrie iar particularitatea lor constă în bogăţia detaliilor, care sunt prezentate acum în premieră, tehnologia contemporană dând arhitectului şi fotografului Andrei Pandele posibilitatea de a evidenţia fizionomii ale personajelor, lucru imposibil la data realizării filmelor negative în tehnică analogă, cei din mulţime distingându-se doar ca o textură omogenă.
„Repovestind istoria, expresiile lor ne emoţionează cel mai mult”, spune Andrei Pandele, unicul autor din Europa de Est care a dus la bun sfârşit un proiect fotografic îndreptat direct împotriva sistemului comunist, expoziţia „Fotografii interzise şi imagini personale”. El este autorul mai multor albume de fotografie, lucrările sale sunt expuse în galerii din Bucureşti şi importante oraşe europene iar reviste prestigioase din străinătate îi publică fotografiile. „Oameni. Putere. România. Revoluţie.”, expoziţia realizată de artistul Cornel Brad, îşi propune a fi o meta-fotografie a acelui moment istoric, cu evenimente premergătoare, zilele revoltei şi cele care au urmat. La 30 de ani distanţă, expoziţia conţine o selecţie de peste 40 de portrete ale unor personalităţi istorice relevante.
Vernisajul expoziţiei va avea loc în 16 decembrie, ora 18.00, şi va putea fi vizitată până în 30 ianuarie 2020, zilnic, de marţi până duminică, între orele 14,00 şi 19,00, cu excepţia intervalurilor 24-26 decembrie şi 30 decembrie 2019-7 ianuarie 2020, când va fi închisă. Intrarea este liberă.
