Istoria tristă a zonei miniere Anina, unde se află cea mai veche...

Istoria tristă a zonei miniere Anina, unde se află cea mai veche mină de cărbune din România

0
DISTRIBUIȚI
<


p>

Anina, aşezarea care timp de două secole a cunoscut o mare prosperitate datorită mineritului, este astăzi un oraş în care nu mai există nici o activitate economică importantă după ce minele de cărbune s-au închis, dar încearcă să găsească modalităţi de supravieţuire prin realizarea unor noi oportunităţi care să facă din fosta aşezare minieră o destinaţie pentru turişti, după model occidental, cu poveşti despre istoria aşezării, cu particularităţile sale şi cu punerea în valoare a minunatelor împrejurimi din Banatul montan.

Cel mai mare muzeu românesc al mineritului

Colonişti aduşi din Stiria, iniţial pentru exploatarea lemnului iar mai apoi a cărbunelui, au întemeiat, în 1773, aşezarea Steierdorf, care este astăzi un cartier al Aninei. În secolul al XIX-lea, aerul ozonat din zonă şi staţiunile climaterice care au apărut  au început să atragă tot mai mulţi turişti, făcând aşezarea faimoasă. Acum, administraţia locală doreşte să amenajeze un muzeu al mineritului bănăţean în aer liber, pentru care a obţinut deja o finanţare din fonduri europene de peste patru milioane de euro, care vor fi folosiţi pentru reconstituirea şi amenajarea unei mine de la începutul secolului al XIX-lea, cunoscută sub numele de „Ansamblul puţul I”, în care turiştii vor putea coborî până la o adâncime de 50 de metri. Acesta ar urma să fie cel mai mare muzeu românesc al mineritului, în care turiştii ar urma să intre prin galerie, să ajungă în puţul de extracţie cu o zonă de belvedere şi apoi să vadă întregul flux tehnologic de exploatare a cărbunelui, pentru a înţelege munca minerilor.

Mina de la Anina, închisă în anul 2006 după o explozie în care şi-au pierdut viaţa şapte mineri, este cea mai veche mină de cărbune de pe actualul teritoriu al României şi cea mai adâncă din sud-estul Europei, iar singurul utilaj rămas este o veche maşină de extracţie cu abur, realizată de meşteri germani, englezi şi maghiari, cu două pistoane care lucrau în tandem şi cu un motor identic cu cel de pe vaporul Titanic, care a fost boterzată de mineri Marişca. Maşina a funcţionat fără oprire din 1911 până în 1985, cu o singură întrerupere de o săptămână, când s-a rupt axul maşinii. În urma unui accident, a fost înlocuită cu o maşină electrică de provenienţă sovietică, pe care minerii au numit-o Nataşa.

Un monument de arhitectură industrială de interes naţional

Mina a fost cumpărată de primărie de la lichidator după ce aceasta a fost devalizată, mii de utilaje şi echipamente de inventar folosite de mineri au fost furate sau vândute la fier vechi. iar clădirile au ajuns o ruină în urma întreruperii activităţii. Până în prezent, s-a finalizat hăţişul birocratic al proiectului, urmând ca lucrările propriu-zise să dureze în jur de un an.

Muzeul, un proiect de-a dreptul grandios prin care se doreşte punerea în valoare a ceea ce a mai rămas din înfloritorul oraş minier, se va întinde pe o suprafaţă de două hectare şi jumătate şi va cuprinde toate clădirile vechi de peste două secole care mai există la puţul I al minei – casa maşinii de extracţie pe aburi, o parte din clădirea care adăpostea cazanele, casa puţului, vechiul turn de răcire, atelierele lăcătuşilor – cele mai multe fiind declarate monumente de arhitectură industrială de interes naţional – şi mai multe documente rămase de la primii administratori ai minei sau permise de exploatare de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu vizele notariale şi timbrele necesare. Tot aici mai există roci geologice şi o rezervaţie cu urme de dinozauri pitici şi uriaşi, care vor face parte din muzeu.

Circuit turistic

Viitorul muzeu va face parte dintr-un circuit turistic care va include şi linia ferată Oraviţa-Anina, cea mai veche din România, primul teatru din ţară, aflat la Oraviţa, cascada Bigăr, ajunsă faimoasă peste hotare, sau peştera şi lacul Buhui – primul lac artificial din România.

Tot pentru promovarea turismului zonal, administraţia oraşului doreşte să facă din pitorescul lac Mărghitaş, aflat la trei kilometri de Anina dar care aparţine acum oraşului, o zonă de agrement, dacă va reuşi să înlăture câteva obstacole existente din partea altor instituţii ale statului român. Iar ambiţiile primăriei nu se opresc aici, aceasta aflându-se şi în căutarea unor oportunităţi turistice pe timp de iarnă.

Surse foto: adevarul.ro, expressdebanat.ro, infocs.ro, travelguideromania.com, tymestours.ro, romania-actualitati.ro, destepti.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.