Lucian Vărșăndan, ”eliminat” din funcția de director al Teatrului German din Timișoara...

Lucian Vărșăndan, ”eliminat” din funcția de director al Teatrului German din Timișoara de comisii formate din ingineri și informaticieni. Primăria ignoră regulamente și evită răspunsuri

1
DISTRIBUIȚI

Mai multe persoane numite de primarul Timișoarei, Nicolae Robu ,în comisiile care au blocat candidatura lui Lucian Vărșăndan la un nou mandat la conducerea Teatrului German nu îndeplineau o condiție esențială prevăzută în regulament, aceea de a fi „specialiști în domeniul de activitate al instituției”. Aceștia erau ingineri și informaticieni și, mai mult, cu toţii se cunosc între ei şi sunt colaboratori apropiaţi.

„Telenovelă” fără sfârșit

De mai bine de doi ani, de când nu mai are manager, teatrul german se află în declin sub conducerea inginerului mecanic Ioan Boldurean, care, înainte de a deveni director adjunct al teatrului, a lucrat la Avicola, Fabrica de Ciorapi şi Getax.

El a fost delegat în noiembrie 2017 de Nicolae Robu să exercite conducerea instituţiei, după ce primarul a decis întreruperea procedurii de analiză a noului proiect de management al lui Lucian Vărşăndan, refuzând să recunoască dreptul legitim al acestuia de a mai depune un proiect pentru un nou mandat, în baza unei derogări pe o procedură specială, după ce obţinuse nota 9,88 la evaluarea celui care urma să se încheie. După prima etapă de analiză, interviul, anunţat public pe site-ul primăriei pentru data de 25 septembrie, nu a mai avut loc, deoarece Rodica Aurelian, şef al serviciului de resurse umane, a opinat că Lucian Vărşăndan nu ar avea studiile necesare, refuzând, în tandem cu primarul, să ia în considerare dispoziţiile legale.

Ioan Boldurean, rămas în continuare la conducerea teatrului, deşi nu îndeplineşte condiţiile pentru a ocupa o astfel de funcţie, a luat mai multe decizii abuzive, mulţi angajaţi au părăsit teatrul, a fost angajat un consultant artistic care s-a acoperit de ridicol după ce s-a aflat că se străduia, de faţă cu mai mulţi martori, să afle adresa de e-mail a lui Molière, iar repertoriul teatrului, alcătuit în cea mai mare parte din montări vechi de câţiva ani, este din ce în ce mai modest. Deocamdată, un concurs nu poate fi organizat, până la soluţionarea unui litigiu aflat în instanţă.

Legea, la bunul plac al primarului Robu

Iritat la culme că Vărşăndan şi-a permis, pe bază de documente care arătau fără dubiu că poate conduce în continuare instituţia , să-l contrazică pe primar, acesta nu şi-a mai controlat nervii şi, în lipsă de argumente, a contraatacat cu o avalanşă de declaraţii insultătoare la adresa fostului manager, după ce, iniţial îi apreciase „managementul performant” şi recunoştea că a avut „o părere foarte bună despre el, a făcut o treabă excelentă ca director la teatrul german”. S-a ajuns în instanţă, iar cele două hotărâri judecătoreşti, rămase definitive, care obligau primăria să respecte legea şi să continue procedura administrativă de analiză a noului proiect de management, l-au scos şi mai tare din sărite pe primarul Robu, care nu şi-a ascuns „dezamăgirea” şi a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a nu-i mai permite lui Lucian Vărşăndan să revină pe funcţie.

Declarativ, Nicolae Robu s-a angajat să respecte legea, însă a mimat punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, prin tergiversarea lor nejustificată până la formularea unei cereri de executare silită, şi nerespectarea dispoziţiilor instanţei prin recurgerea la alte subterfugii, devenind din ce în ce mai evident că primarul refuză să accepte revenirea lui Lucian Vărşăndan la conducerea teatrului german şi caută o soluţie pentru a avea garanţia respingerii proiectului.

Documente secretizate abuziv

Cu toate că hotărârile judecătoreşti, definitive, au dispus continuarea procedurii administrative din momentul stopării, ceea ce însemna că Lucian Vărşăndan ar fi urmat să susţină interviul în faţa comisiei care începuse deja prima etapă de analiză a proiectului, au fost desemnate, prin dispoziţie de primar, noi comisii, care, împreună cu alte acte puteau explica blocajele apărute  până la respingerea proiectului, dar acestea au fost secretizate, deşi aveau un caracter public. Prin patru dispoziţii, au fost desemnate nu mai puţin de trei comisii noi şi a fost modificată ultima comisie de contestaţii, după ce unul din membrii acesteia, Ioan Onisei, director general adjunct al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti se recuzase, deoarece, aşa cum a declarat pentru Pressalert.ro, primăria a procedat „incorect şi mai ales ilegal”.

După ce Pressalert.ro a intrat în posesia dispoziţiilor care ar fi trebuit comunicate atât lui Lucian Vărşăndan cât şi mass-media, a devenit evident că secretizarea acestora nu a fost întâmplătoare, căci mulţi membri ai comisiilor au fost numiţi prin încălcarea regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului, adoptat prin hotărâre de consiliu. Potrivit acestuia, „comisia de concurs este desemnată de autoritate (primăria – n.n.)… şi este compusă din reprezentanţi ai autorităţii, în proporţie de o treime, şi din specialişti în domeniul de activitate al instituţiei (teatru – n.n.), în proporţie de două treimi”.

Bune cunoştinţe şi colaboratori apropiaţi, în comisiile numite de Robu

Mai multe persoane numite de Nicolae Robu în comisii nu îndeplineau însă această condiţie, nefiind specialişti în domeniul teatral, ci ingineri şi informaticieni. Mai mult, cu toţii se cunosc între ei şi sunt colaboratori apropiaţi.

Cătălin Grosu a fost numit în primele două comisii de soluţionare a contestaţiilor ca „Director Identitate Naţională”, şi nominalizat în cea de-a treia comisie de analizare a proiectului de management, cu titulatura „Şef serv. Promovare, Ministerul Culturii şi IN”. Absolvent al facultăţii de drept a universităţii particulare „N. Titulescu” – specializarea relaţii internaţionale şi administraţie, Cătălin Grosu este implicat în activitatea mai multor ONG-uri şi preşedinte al Asociaţiei Române pentru Protocol şi Ceremonial, un ONG care se ocupă de organizare de evenimente, protocol managerial şi instituţional, consultanţă în etichetă socială şi comunicare. Şi-a desfăşurat activitatea în jurnalism şi comunicare şi, potrivit CV-ului său, are experienţă în domeniile IT & C. Niculina Vârgolici şi Doina Banciu, laconic recomandate drept „conf.


dr. Universitatea Bucureşti”, respectiv „prof. univ. dr. Universitatea Bucureşti”, au fost numite în a doua comisie de analiză a proiectului iar în comisia de contestaţii, alături de numele lui Cătălin Grosu, apare cel al lui Mihail Dumitrache, „lector Universitatea Bucureşti”.

Niculina Vârgolici este conferenţiar la departamentul pentru asistenţă managerială, secretaria şi informatică aplicată al Facultăţii de Litere Bucureşti, iar lucrările pe care le-a publicat se referă la tehnici de secretariat şi asistenţă managerială, redactare şi corespondenţă. În luna martie a anului 2018 a fost moderatorul conferinţei naţionale „Perspective europene în politicile publice din domeniile administraţiei şi asistenţei manageriale”, la care a participat şi Doina Banciu în calitate de preşedinte al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică. Partenerul strategic al conferinţei a fost Asociaţia Municipiilor din România, unde primarul Robu este membru supleant în comitetul director. Niculina Vârgolici activează în cadrul Centrului de Cercetare pentru Informaţia Digitală din cadrul facultăţii de litere a Universităţii Bucureşti, condus de Doina Banciu, unde apare şi numele lui Mihail Dumitrache, toţi trei făcând parte din echipa proiectului prototip pentru servicii publice în bibliotecile informatizate.

Robu şi Banciu, colegi în academia fondată de Ion Iliescu

La rândul ei, Doina Banciu, pe care Nicolae Robu a prezentat-o drept „o doamnă profesoară demnă de tot creditul de la Bucureşti, care a condus şi conduce şi acum un institut de cercetări şi nu cred că poate cineva să o suspecteze”, este absolventă a facultăţii de electrotehnică şi energetică a Institutului Politehnic Bucureşti, specialist în ingineria sistemelor, cu competenţe în domeniul informaticii. A fost şef de catedră la informatică aplicată, asistenţă managerială şi secretariat al facultăţii de litere – Universitatea Bucureşti, a condus primul proiect de informatizare al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti şi a ţinut cursuri de informatizarea bibliotecilor şi modernizarea sistemelor info-documentare.

Doina Banciu este şi membru titular al secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologice la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, academie în care Nicolae Robu este membru de onoare în secţia ştiinţe tehnice, alături de Ion Iliescu, iniţiator şi membru fondator al controversatei academii, apărute prin transformarea fostei asociaţii a oamenilor de ştiinţă, înfiinţată în 1956 a cărei activitate o continuă. Noua academie s-a autointitulat, în mod nejustificat. şi continuatoarea Academiei de Ştiinţe din România (1935 – 1948), iniţiativă contestată cu fermitate de Academia Română. Un colaborator al Doinei Banciu este acelaşi Mihail Dumitrache, absolvent al facultăţii de electrotehnică al Universităţii „Politehnica” Bucureşti şi lector la facultatea de litere a  Universităţii Bucureşti, specializat pe activităţi în cadrul serviciului de administrare domenii.ro, pe structuri şi aplicaţii web şi servicii publice on-line. Şi-a început activitatea la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Informatică Bucureşti, condus de Doina Banciu. Publicaţiile sale privesc domeniul sistemelor multimedia. Cartea „Contributions to Library Progress” îi are ca autori pe Doina Banciu şi Mihail Dumitrache, numele lor figurând, alături de alţi autori, şi în lucrările „Managementul informaţiei şi al documentelor” sau „Internet şi domeniile .ro”.

Doina Banciu şi Cătălin Grosu se regăsesc în cea de-a treia comisie de analiză a proiectului de management, care l-a depunctat pe Lucian Vărşăndan după prima etapă, nemaiavând posibilitatea de a susţine interviul. În comisia de contestaţii a fost numită Silvia Tomescu, cu menţiunea „Şef Biblioteca Centrală Universitară” (din Bucureşti – n.n.), instituţie unde Doina Banciu a condus proiectul de informatizare şi a predat cursuri. Silvia Tomescu este absolventă a facultăţii de comunicare şi relaţii internaţionale a universităţii „Danubius” din Galaţi şi este şef serviciu cercetare, care are ca obiect de activitate cercetare bibliografică în epoca digitală şi servicii electronice ale bibliotecii universitare. A făcut parte din colectivul de lucru al proiectului de cercetare „Biblioteca digitală pentru românii de pretutindeni”, împreună cu Mihail Dumitrache, şef de proiect fiind nimeni alta decât Doina Banciu.

Redactorul Pressalert.ro a solicitat primăriei lămuriri cu privire la criteriile care au stat la baza nominalizării respectivelor persoane şi de către cine au fost acestea propuse. Prevalându-se de o prevedere a legii privind liberul acces la informaţiile de interes public potrivit căreia „dificultatea complexitatea şi volumul lucrărilor documentare” impun o durată de cel mult 30 de zile pentru furnizarea informaţiilor solicitate, răspunsul încropit de primărie a fost unul echivoc, care a ocolit întrebările, făcând trimitere la prevederi ale regulamentului, tocmai acelea care nu au fost respectate. Iar neregulile legate de activitatea comisiilor numite abuziv nu se opresc aici.

1 COMENTARIU

  1. Sărăcuțul de el. Când stăteau prietenii lui în comisie nu îl deranja…. acuma s-a ofticat că i-au luat vaca pe care o mulgea cu succes …. no, hai că îi plâng de milă….

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.