Primul concert al anului în curs „executat“ de timișorenii de la Persona a avut de toate: de la momentele mai lirice ambalate în straie cuceritoare de cei cinci membri ai trupei, sound-urile pur britanice etalate de trupe de genul Manic Street Preachers în compoziții „midtempo“ și bineînțeles momentele „șlăgăroase“ cuprinse în piesele cu „lipici instantaneu“ care pot fi fredonate și de către cei care nu sunt neapărat fani ai formației care a editat albumul de debut „Suburbia Afterlife“ cu zece ani în urmă.
Recitalul desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute la Publik, într-un spațiu intim lângă un „credenț“ și cu Persona cântând pe un covor persan, a reușit să stârnească interesul viu al timișorenilor care sunt vrăjiți de sound-urile interesante. Desigur, de-a lungul anilor, chiar și melodiile care au fost incluse pe albumul de debut au ajuns să fie reorchestrate. „Momentary lack of passion“ și-a păstrat intro-ul care are oarecare similitudini cu „Common People“- ul celor de la Pulp dar a „prins“ valențe noi, la fel ca și „Honey Bunny Blues“ (cu ale ei acorduri a la Primal Scream), „Head On The Door“ sau „People On The Move“. Dincolo de piesele cunoscute dar care au parte de „straie noi“, Persona a reușit să fie la-nălțime și pentru multele compoziții noi, care conform promisiunilor se vor regăsi pe un mult – așteptat album secund al formației, printre care s-au numărat „Out of the Blue“, „Moonshine“ sau „Close to the Water“, în care pe lângă influențele de The Pixies cei prezenți au avut parte de o serie de elemente sonore care te duc cu gândul la celebrii The Cure.
Un alt plus pentru Persona este faptul că sound-urile de keyboard etalate de Vlad și momentele de scratch ale lui DJ Mack aduc un aer „fresh“ pieselor care-s colorate într-un fel anume de Gaben (voce), Coco (Bass) și Horațiu (tobe).
Fără îndoială, Persona e o pată de culoare cât se poate de inedită în peisajul muzical autohton, iar fiecare concert susținut de băieți demosntrează că avem de-a face cu o formulă închegată care are idei bine conturate și acel „ceva“ care separă ordinarul de proeminent.
