Phoneme: „Dacă nu reușești să faci lumea să danseze, sau măcar să...

Phoneme: „Dacă nu reușești să faci lumea să danseze, sau măcar să se simtă bine, înseamnă că ceva faci greșit“

0
DISTRIBUIȚI

Numele de Phoneme este unul cât se poate de cunoscut în rândul amatorilor de muzică electronică underground din țara noastră. Și asta pentru că artistul cunoscut în buletin ca fiind Bogdan Necula a încântat publicul autohton cu o serie de apariții și mixuri la un număr impresionant de festivaluri și petreceri de gen din România și nu numai încă din 2004.

Cunoscut pentru un sunet plin de energie și fără compromis, trecând în timp prin mai multe genuri muzicale, Phoneme a găzduit timp de doi ani un show săptămânal pe BreaksFM Radio (Marea Britanie), iar mixurile sale au fost difuzate de radio-uri importante, precum iBreaks, Digitally Imported sau A-Plus Phoneme a fost primul invitat al seriei de evenimente „cancel_aria“, inițiat de promotorii festivalului ElectroRuga de la Buzad, care se desfășoară la școala părăsită din satul Buzad, aflat într-un peisaj de poveste, la poalele Dealurilor Lipovei. Am realizat un interviu alături de Phoneme, în care acesta ne-a povestit despre cum a ajuns la Timișoara, cum s-a schimbat raportul dintre petrecerile cu muzică electronică underground și comercială de-a lungul timpurilor în orașul nostru și cât de mult contează suportul muzical de pe care un DJ pune muzică în zilele noastre…

– De unde vine numele de Phoneme și care au fost primele tale intearcțiuni cu muzica?

– Phoneme este varianta în engleză a cuvântului Fonem, ce reprezintă o unitate sonoră a unei limbi. Cuvântul l-am întâlnit pe la facultate, și l-am folosit încă de la început ca și username pe forumuri și chaturi. Iar când m-am apucat de pus muzică, a venit cumva natural ca nume de DJ.

– Te-ai născut în Galați. Cum ai ajuns în Timișoara și care au fost primele tale contacte cu muzica de aici?

– Timișoara mi-a plăcut întotdeuna, m-am îndrăgostit de orașul ăsta încă de prin anul 2000, de la prima mea vizită. Avea un alt vibe față de Galați, diferențele de ordin social și cultural erau evidente. Și încă mai sunt, bineînțeles. Apoi în 2009 am decis să mă mut aici, aveam nevoie de o schimbare, de upgrade că să zic așa. Mi-a fost ușor să fac schimbarea asta fiindcă aveam deja prieteni în Timișoara, pusesem deja muzică aici de câteva ori, începând cu 2006.

– Cum era atmosfera de party-uri electronice când ai ajuns în Timișoara? Ce fel de stiluri muzicale se ascultau la petreceri și cum îți explici efervescența evenimentelor de atunci?

– Când m-am mutat eu în 2009 încă exista festivalul TMBase, care a fost cumva un reper pentru mine, iar dispariția să a marcat o nouă era. Pe atunci dubstep-ul reușise să câștige deja foarte multă popularitate, pe lângă deja clasicele breakbeat și drum&bass. Chefurile erau majoritatea reușite, și exista ceva mai mult vibe atunci, fiindcă procentul celor care erau interesați de muzică era mai mare în comparație cu cel al publicului actual. Publicul era aproape ca o familie, lumea era mai deschisă, și mult mai entuziasmată față de ceea ce se întâmpla acolo.

– Când s-au petrecut și care au fost cele mai bune lecții pe care le-ai învățat în complicata poveste de interacțiune cu publicul? Cât de important ți se pare „feedback“-ul publicului în zilele noastre?

– Pentru mine personal feedback-ul este esențial. Mă bucură enorm când am un set reușit, și când am un feedback bun, când vine cineva la tine să îți zică asta. Dacă nu reușești să faci lumea să danseze, sau măcar să se simtă bine, înseamnă că ceva faci greșit. Mai sunt și cazuri în care poate nu ești la locul (și publicul) potrivit, dar aia se întâmplă mai rar. Este important ca DJ să încerci să simți publicul, să îl faci să interacționeze. Și nu ai nevoie de niște skill-uri extraordinare, trebuie doar să fii puțin atent la ei, și să găsești soluții în timp real. Asta nu înseamnă că trebuie să schimbi pe ceva mai comercial, doar să găsești echilibrul între ceea ce îți place ție, dar și pubicului. Dacă tot am dezvoltat puțin subiectul, îmi aduc aminte de unii DJ care îmi ziceau că pe ei nu îi interesează de public neapărat, ei lasă capul în jos și-și fac filmul lor. Ceea ce îi total greșit, și contrazice din start ideea de DJ, adică a unui entertainer.

– Cum s-a schimbat raportul dintre petrecerile cu muzică electronică underground și comercială de-a lungul timpurilor în Timișoara? Cât de cunoscător este publicul care merge la drum andbass față de cel care merge la house, de exemplu?

– Cum ziceam și mai devreme, o parte a publicului din ziua de azi nu mai este extrem de insteresată de muzică, ci de alte elemente. Acum contează și cine face evenimentul, unde îl face, ce lume vine, ce gagici sunt, etc. Nu prea putem compara un gen ce a fost, și încă mai este într-o măsură, underground (drum&bass), cu un gen de muzică ce este mult mai accesibil, cum este house-ul. Există public care merge fără probleme la ambele stiluri, dar într-un final oamenii aleg ceea ce îi reprezintă mai mult.

– Cât de importantă este cultură muzicală a unui DJ în zilele noastre? Cât de mult contează tehnică de mixaj?Un DJ bun trebuie să le stăpânească pe amândouă?

– Eu zic că nu ai ce cauta să pui muzică fără o cultură muzicală decentă. Tu ca DJ reprezinți un exemplu, ești omul ăla de la care lumea așteaptă să audă și să învețe ceva nou. Tehnica e și ea importantă, dar nu e vitală. Nu tehnica îți face un set să fie foarte bun, ci selecția și felul cum o prezinți. Revenind la tehnică, mi se pare 100% obligatoriu să ai o tehnică decentă când e vorba de muzică electronică de dans. De exemplu, la drum&bass, să faci beatmatching e esențial, fiindcă asta îți asigură un flow, ține lumea pe dancefloor. Și lumea nu are răbdare să asculte intro-uri la piese de 30-60 de secunde…

– Contează suportul muzical de pe care un DJ pune muzică în zilele noastre? DJ-eii care pun de pe viniluri sunt mai interesanți decât cei care pun MP3-uri?

– Eu fiind colecționar de vinyluri, mă gândesc că s-ar aștepta să zic că un set 100% vinyl e mai interesant sau mai bun. Nici pe departe. Evident apreciez efortul celor care încă au seturi doar de pe vinyl, dar asta nu face diferența. Un DJ bun poate pune de pe orice suport, atât timp cât setul lui are o poveste, iar lumea reacționează.

– Mixurile tale au fost difuzate de-a lungul anilor la Breaks FM, Digitally Imported, PlayFM sau A-Plus.


Cât de mult te-a ajutat în carieră acest fapt?

– Să fiu sincer nu m-au ajutat cu mare lucru. Și oricum nici nu trebuie să te aștepți la așa ceva. Sunt doar momente când lumea e interesată de ceea ce faci tu, și vor să prezinte și la alții. Îți mai faci o cunoștință, poate un prieten. Dar cu siguranță e foarte plăcut când oameni din străînătate vor să te audă, e ca o răsplată a eforturilor pe care le faci tu ca și DJ.


– Cum ți se pare scena de party din Timișoara în 2020? Se poate face o comparație cu scena din anii trecuți? Ce ne lipsește și la ce capitole stăm bine?

– Cum ziceam mai sus, sfârșitul festivalului TMBase a marcat o eră din punctul meu de vedere. Începând din anii aia s-a trecut încet-încet la o perioada de consumerism și superficialitate. Muzica electronică începuse să iasă mult din underground, și artiștii au devenit între timp staruri. Ceea ce a dus la o creștere importantă a cheltuielilor pentru cei ce vroiau încă să promoveze muzică electronică. Impactul ăsta nu s-a resimțit doar în România, evident. Consumerismul a schimbat puțin lucrurile peste tot. Acum trebuie multă muncă să găsești artiști buni și relativ cunoscuți care să nu coste o avere. Sau măcar unii care să nu te facă să vii cu bani de acasă la final. Nu o să ai mega mulți oameni dacă nu mixează cineva cunoscut sau cool. Sau dacă locul nu e trendy, fresh, accesibil, central, etc. Ca să mă dau pe mine ca și exemplu totuși, eu veneam 17 ore cu trenul de la Galați la Timișoara pentru evenimente de genul festivalului TMBase. Acum publicul nu merge două cartiere mai încolo, că locul de party nu e central.

– În scena timișoreană, majoritatea artiștilor se cunosc între ei. Cât de greu e să colaborezi cu cineva din „scenă“ și cum îți alegi persoanele cu care te simți pe aceeași lungime de undă?

– Dacă discutăm din punctul de vedere al unui promoter, este important întotdeauna să pui calitatea pe primul plan, și nu prieteniile. Dacă tu că promoter ai calitatea setată ca și reper principal, atunci n-ai de cesă nu îți alegi cu grijă oamenii cu care vrei să colaborezi. Dar cum la noi e o linie foarte subțire între a fi DJ și promoter în același timp, e normal să îți formezi anumite preferințe când vine vorba de a îți alege artiștii. Ca și DJ de mulți ani, am avut tot felul de experiențe. Din păcate nu în toate cazurile iei cele mai bune decizii. Se întâmplă să colaborezi cu oameni ce par a fi de încredere, dar la final poți pleca dezamăgit acasă. Încă există mulți promoteri care nu înțeleg exact ceea ce implică activitatea lor, care nu înțeleg cum funcționează sau ce așteptări au unii DJ, sau care au principii de carton, și tratează lucrurile cu jumătate de măsură.

– Care au fost cele mai frumoase momente din careiera ta? Ai avut și momente mai puțîn reușite?

– Cea mai mare realizare a unui DJ este când lasă ceva în urmă lui. Când ceea ce face el inspiră alți oameni să se apropie de muzică, să devină ulterior chiar DJ. Este un lucru extraorinar, și cu care eu zic că mă pot mândri după 15 ani de DJ-ing și promoting. Dacă ar fi totuși să marchez un moment anume, ar fi acela în care am fost invitat să pun muzică la TMBase în 2006. A fost că un vis împlinit pentru mine, nu mă așteptam să ajung acolo atât de repede, având în vedere că am început să pun muzică mai serios de prin 2004. Ca și momente nereușite aș menționa doar unele situații rare în care am fost tratat cu lipsă de respect din partea promoterilor, situații în care ei au încercat să nu respecte ceea ce au promis, fie că era vorba de bani, cazare, rider tehnic, slot la party, sau altele.

– Ești implicat în Bass Request, Sub:Control şi Hibrid Records. Spune-mi câteva cuvinte despre fiecare în parte…

– Am fost mai tot timpul implicat în diferite proiecte, toate legate de promovarea muzicii electronice. Începând cu Koalition Crew în Galați în 2004, plus emisiuni radio, fost DJ pentru labelul Scarcity Records, și sigur îmi mai scapă niște informații… Hibrid Records s-a vrut a fi un label de muzică electronică. La momentul la care am început acel proiect cunoșteam deja mulți producători de muzică, și am dorit să scot la lumina sound-ul favorit la acea vreme, breaks / bass music. Din păcate a avea un label implică foarte multe resurse financiare, și de timp, așa că cam renunțat cumva rapid la idee. Sub:Control crew a luat ființă acum 2 ierni, într-o perioada în care eu cu DJ Tud0r constatasem că dubstep-ul are parte de un mic reviriment pe scenă muzicii electronice. Alături de Tud0r, Pseudub, și George C. am făcut câteva evenimente reușite, sperăm că promovarea stilurilor legate de bass / dubstep va continua și va crește în viitorul apropiat. Bass Request este un crew de promare al drum&bass-ului, început acum 2 ani cu prietenul DJ Zero’. Am considerat împreună că substilurile noastre preferate ar avea nevoie de un numitor comun, așa că am început acum 2 ani să folosim acest brand pentru a promova partea de rollers / jungle / jump-up a drum&bass-ului. Avem o colaborare foarte bună cu cei de la D’arc, organizăm chefuri indoor în sezonul rece, iar vara punem muzică pe trerasa lor de pe mal la Bega, împărțind egal serile de Joi cu prietenii de la AnonimTM.

– Care sunt planurile tale de viitor, unde te vezi peste cinci ani?

– N-aș putea spune că mi-am setat niște target-uri anume, ci mai degrabă merg înainte cu proiectele în care sunt implicat acum. Din toamnă am primit și un slot la celebrul radio online englez SubFM, unde găzduiesc lunar o emisiune de 2 ore, și unde promovez un alt stil de muzică electonica foarte drag mie, și anume breakbeat / breaks. Nu știu exact cât o să mai dureze activitatea mea de DJ, fiindcă anii trec foarte repede, dar știu că voi continua să susțin muzica de calitate cu fiecare ocazie primită. One love.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.