Covăsânț, micuța localitate cu istorie milenară. Ce fragmente de istorie ascunde FOTO

Covăsânț, micuța localitate cu istorie milenară. Ce fragmente de istorie ascunde FOTO

8
DISTRIBUIȚI

La poalele Munților Zarandului, în vestita podgorie a Aradului, se află străvechea așezare Covăsânț, atestată documentar în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, dar care exista, cu siguranță de mai multă vreme.

La câțiva kilometri de așezarea de astăzi s-a aflat vechea cetate Tornea, ridicată pe vârful dealului Cioca-Tornea între Șiria și Șoimoș, care făcea parte din lanţul de fortificaţii ale drumului medieval din nordul Mureşului. Alături de aceasta s-a ridicat mai târziu, probabil după marea invazie tătară, fortificaţia de pământ Hindec, care avea rolul de a apăra cetatea, dar după ocuparea ei de către turci, a fost distrusă de aceştia. O veche biserică ortodoxă e menționată în registrele de dijme papale din 1332 dar după cucerirea otomană, aceasta a fost transformată în depozit de armament, iar în urma unei explozii, a rămas în picioare doar turnul, ale cărui ruine se mai pot vedea și astăzi.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost ridicată pe un alt loc, cel vechi fiind considerat unul pângărit. În 1913 a fost inaugurată prima linie electrificată din țară și singura cu tracțiune electrică până în 1964, care făcea legătura dintre Arad și mai multe localități din podgorie, pentru a-i ajuta pe țărani să-și transporte marfa la oraș. Unul din cele trei trasee mergea până la Pâncota, prin Covăsânț, dar în a doua jumătate a secolului trecut, cea mai mare parte a liniei a fost dezafectată.

Un loc de întâlnire cu tradițiile românești

Covăsânț este una dintre comunele în care locuitorii își respectă tradițiile și se străduiesc să le facă cunoscute tuturor oaspeților și vizitatorilor. Parohia ortodoxă din localitate organizează în comună tabere de creație și conservare a tradițiilor românești – pictură pe sticlă, sculptură, folclor, muzică clasică și religioasă autentică, pentru copii și tineri din țară și străinătate, dar și serbări câmpenești, cu prilejul festivalului strugurilor sau al hramului bisericii, precum și festivalul de folclor „Ioan T. Florea”.

La Covăsânț, în casa lui Alexandru Chiș, a fost amenajat un mic muzeu cu obiecte reprezentative ale acestei subzone etnografice. Aici sunt expuse superbe costume populare vechi dar și alte obiecte de uz gospodăresc și numeroase alte mărturii care vorbesc despre istoria locului.

O casă de intelectuali din podgorie, la începutul secolului XX

În comună poate fi vizitată casa memorială „Ioan T. Florea”, de la a cărui naștere se împlinesc o sută de ani. Născut în anul 1920 la Covăsânț, a absolvit școala elementară din localitate și apoi Școala Normală din Arad, unde eminenții profesori de muzică Ioan Lipovan, fratele acestuia, Octavian Lipovan și Caius Lepa, doctor în etnologie la Universitatea din Viena au avut o contribuție hotărâtoare la educația muzicală a celui care avea să devină cel mai prestigios etnomuzicolog din vestul României. A fost învățător în comuna natală între 1940 și 1949, apoi director al școlii din localitate și asistent al Institutului de Folclor din București, oraș în care a absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. S-a reîntors acasă din motive familiale și  și-a continuat activitatea ca folclorist la filarmonica arădeană, unde, timp de 28 de ani, până la pensionare, a valorificat bogatele sale culegeri din tinerețe, din zona Aradului dar și din alte părți ale Transilvaniei, îmbogățind repertoriul orchestrei populare arădene, iar înregistrările din acea perioadă fac astăzi parte din fonoteca de aur a radioului românesc. S-a stins din viață în anul 2001.

Casa memorială a fost deschisă de asociația culturală „Ioan T. Florea”, cu sprijinul muzeului arădean. Ea păstrează atmosfera specifică unei familii de intelectuali din podgoria arădeană de la începutul secolului trecut, cu mobilier de epocă și fotografii care ilustrează istoria familiei. Pot fi văzute obiecte care au aparținut soților Florea, pianul și alte intrumente muzicale, diplome și distincții pe care aceștia le-au primit pentru merituoasa lor activitate de cadre didactice și cercetători, sau fotografii făcute la diferite conferințe și concursuri. Mai multe caiete de însemnări, fișe și fotografii imortalizează munca de teren a culegătorului de folclor românesc Ioan T. Florea, este evidențiată corespondența sa cu etnomuzicologi de seamă ai epocii precum Ioan Brăiloiu, Tiberiu Brediceanu, Emil Monția sau Sabin Drăgoi ori cu renumiți interpreți de muzică populară, printre care Dumitru Fărcaș și Gheorghe Zamfir.

În paralel cu activitatea sa de dascăl, învățătorul din Covăsânț a fost preocupat de culegerea folclorului din localitate dar și a celui din împrejurimi, de conservarea acestuia și de notarea pe viu a sute de melodii și a evidențiat în lucrările sale ulterioare detaliile specifice ale tarafurilor din Covăsânț, dar și a celor din Cuvin, Sâmbăteni sau Radna, alcătuind o remarcabilă și reprezentativă colecție de folclor.


El este autorul unor cărți de referință care includ cercetări despre melodiile de joc și culegeri de folclor. Soția sa, Ileana Florea (1943-2012), absolventă a facultății de filologie din cadrul Universității Timișoara, a fost profesor de limba și literatura română și, timp de peste 40 de ani, muzeograf la muzeul memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” din Șiria, amenajat în fosta casă a baronului Bohus, unde a avut o importantă contribuție la îmbogățirea patrimoniului muzeal și la valorificarea acestuia, precum și la organizarea unor evenimente culturale de înaltă ținută.

Surse foto: hellotravel.com, Complexul Muzeal Arad

8 COMENTARII

  1. cred ca pina la tine nimeni nu a auzit de ioan florea. poate a fost fotbalist la covasant.
    alti adevarati intelectuali din podgorie nu ai descoperit?
    tiganii au invadat siria si covasant .urmeaza tiganiada. sa nu uiti PAUN sa scrii si desprea ea si mai ales despre ei. adevaratii locuitori ai covasantului. povestea locurilor continua.

    • Nu am nici timpul necesar, nici disponibilitatea de a polemiza cu un analfabet functional, nu e rostul meu la acest site. Profitati de starea de urgenta si de carantina si mai puneti mana pe o carte. In ce va priveste, e o mare si neindoielnica urgenta, niciodata nu e prea tarziu, nu va mai pierdeti vremea cu postari inepte pe site-uri, va faceti un mare deserviciu!

      In rest, numai de bine!

  2. asta este parerea mea despre scrierile tale . cui folosesc urmeaza sa vedem.cred ca la NIMENI.
    sa te apuci sa jignesti pe cineva trebuie sa fii la nivelul Hertei ,adica cel putin premiul Nobel la literatura.ceea Ce crezi ca tu produci este MACULATURA, credem noi cei din Timisoara.

  3. Doar cateva sugestii, si incheiem: revedeti un abecedar, ca sa va amintiti cand si unde trebuie folosita majuscula. Apoi, putina gramatica: nu se spune „la nimeni”, se spune „nimanui”. Analfabet functional inseamna cineva care citeste si nu intelege ce citeste. Din pacate, nu sunteti singurul, dar „noi cei din Timisoara” nu va defineste. „Maculatura” e un cuvant incompatibil cu un text aparut in mediul virtual. Consultati un dictionar al limbii romane. Nu va obliga nimeni sa cititi ceea ce nu puteti intelege. Invatati sa va adresati politicos. Ascultati-ma, va veti simti mai bine dupa ce va veti largi putin cunostintele de limba romana si orizontul cultural. Toate cele bune!

  4. NIMENI SI NIMIC ,
    Tot satul si tot natul stie ca liana paun este un NIMENI. Din cand in cand este si un NIMIC.
    Suntem siguri ca T.Florea a cules si versurile :
    Intr-un varf de nuc urias
    Sta un PAUN cu penele vilvoi
    Si facand pe suparata :
    – Ce sa fie ? Nu-i nimic.
    A trecut acceleratul. ( prin COVASANT)

  5. bunicul meu spunea : mai repede este prins un hot, un mincinos, decat un caine schiop.dar sa mergem pe textul scris de liana paun .credem ca nu era in stare de ebrietate !
    1. loc Covasint scris rom., atestat cu document in a doua jum a sec 13(1250-1300).unde este documentul ? liana ai vazut tu acest document ?daca nu l-ai vazut minti .unde este poza documentului.
    2. anul 1332 exista in localitate biserica ortodoxa ,mentionat in registrele de dijme papale. liana ai fost la roma . ai vazut tu cu ochii tai registrele?. unde este poza registrului ?
    3. si tot asa ajungem la jum sec 20 la fotbalistul I.T. Florea marele folclorist care l-a deposit cu mult si pe bartok bela ,cel care a facut cunoscut folclorul romanesc in lumea intreaga.

  6. Păcat că trebuie să-ți pierzi timpul cu persoane de teapa lui CTP. Riscurile meseriei!
    Cu totul din întâmplare am aflat că există o cetate și la Covăsânț – eu știam numai de Șiria și de Șoimoș. Căutând material, am dat peste un articol la Pressalert. Aha! Asta trebuia să fii tu! Și într-adevăr nu m-ai dezamăgit. Se simte rezultatul studiilor tale de istorie! Lanțul de fortificații ale drumului medieval din nordul Mureșului… Oare de ce îmi amintește de cetățile de pe valea Rinului? Ar fi interesant de făcut un studiu pe acest subiect și de a promova potențialul turistic al acestor cetăți ca o unitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.