Timișoara este al doilea oraș din România care a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, după Sibiu, care l-a deținut în 2007. Proiectul capitalelor culturale, inițiat în 1985, este una din cele mai ambițioase și deopotrivă apreciate competiții culturale europene, care s-a soldat cu dezvoltarea orașelor și a regiunilor implicate.
Promisiuni în proiectul de candidatură
Timișoara a fost promovată ca un centru al valorilor europene, cu o comunitate interculturală, multiconfesională și antreprenorială caracterizată prin toleranță, ca un oraș care dorește să valorifice multiculturalitatea, numeroasele premiere și dimensiunea culturală europeană.
În proiectul de candidatură cu care a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, Timișoara s-a angajat, printre altele, să asigure „creșterea numărului și a calității locurilor deschise pentru cultură, precum și consolidarea patrimoniului arhitectonic”.
Printre instituțiile partenere ale proiectului se află Ministerul Culturii, municipalitatea și consiliul județean, care s-au angajat să investească în infrastructura culturală a orașului, unde sunt menționate mai multe muzee care trebuiau inaugurate până în 2021. Promisiunile vizau restaurarea Castelului Huniade, pentru a putea fi inaugurat Muzeul Național al Banatului, reabilitarea Muzeului Satului Bănățean și asigurarea finanțării pentru înființarea Muzeului Revoluției Române, a Centrului de Artă, Tehnologie și Experiment și a Centrului de Cultură de pe strada Mărășești.
Pentru toate aceste lucrări de investiții s-au prevăzut 34 milioane de euro. Suma urma să fie asigurată din bugetele administrației locale și județene, de Ministerul Culturii și cu fonduri europene. Lucrările urmau să fie finalizate între 2017 și 2020, dar cele începute cu mulți ani în urmă n-au mai fost continuate iar altele sunt abia la început.
Restaurarea, mai anevoioasă decât în secolul al XIX-lea
La Castelul Huniade, care ar trebui să găzduiască expozițiile Muzeului Național al Banatului, lucrările de consolidare și renovare a clădirii au început în 2006, dar edificiul arată mai rău decât înaintea începerii acestora, căci au existat erori de proiectare, multe intervenții au fost prost făcute, iar apa care s-a infiltrat în clădire în urma ploilor a produs numeroase stricăciuni.
Neînțelegerile apărute între firma executantă și beneficiar, precum și expirarea autorizației de construire au dus la stoparea lucrărilor și, pe lângă degradarea clădirii, au avut de suferit și multe obiecte de patrimoniu, depozitate în condiții improprii.
În proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană erau prevăzute 11 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor, cu finanțare de la bugetul local și județean și fonduri europene pentru dezvoltare și cercetare (FEDR), termenul de finalizare a lucrărilor era în 2020, dar această emblematică clădire a orașului continuă să se afle într-o stare jalnică.
Castelul, în forma sa actuală, a fost reconstruit în anul 1856, după distrugerile provocate de revoluționarii pașoptiști în timpul asediului cetății Timișoarei din vara anului 1849. Deși muzeul a fost declarat de interes național încă din 2016, colecțiile valoroase pe care le are în patrimoniu continuă să stea în depozite.
Și infrastructura din Muzeului Satului Bănățean urma să beneficieze de 3 milioane de euro cu finanțare de la bugetul local, „pentru promovarea tradițiilor, artefactelor și culturii țărănești”, cu termen de finalizare în 2020, dar până în momentul de față nu s-a investit nici un leu.
Muzeele viitorului
Pentru Muzeul Revoluției Române, „un muzeu creativ și inovativ”, care trebuia deja amenajat în clădirea garnizoanei din Piața Libertății construită de austrieci în secolul al XVIII-lea, Ministerul Culturii a promis o finanțare de 3 milioane de euro.
Conform proiectului cu care Timișoara a câștigat titlul de capitală culturală, acesta trebuia finalizat în 2018, dar abia în vara anului trecut clădirea a fost predată de MApN Ministerului Culturii și se preconizează că lucrările, a căror durată este estimată la trei-patru ani, ar putea începe, în cel mai fericit caz, în 2021, după ce va fi întocmit proiectul și va fi finalizată licitația pentru execuția acestuia.
Proiectul mai prevede un Centru pentru Artă, Tehnologie și Experiment MultipleXity, „un spațiu deschis experimentului și inovației prin intermediul artei și tehnologiei”, cu finanțare de 12 milioane de euro din bugetul local și fonduri UE, care trebuia să fie gata în acest an, dar abia în primăvară primăria a promovat concursul de soluții.
Centrul va fi amenajat în fostele ateliere și depouri de tramvaie de pe strada Take Ionescu, care va integra și muzeul Corneliu Miklosi și abia la toamnă, după ce va fi întocmită întreaga documentație, va fi lansată licitația de execuție.
Centrul de Cultură de pe strada Mărășești, cu finanțare FEDR de 5 milioane de euro, prevăzut a fi amenajat în cel mai vechi spital public din Europa de Est, construit în 1745, avea termen de finalizare în 2017. Abia în această săptămână, primarul Robu a anunțat începerea lucrărilor pentru amenajarea centrului multicultural, în care încă mai funcționează Clinica de Radioterapie.
În centrul cultural este prevăzută și amenajarea unui muzeu al Cetății Timișoara, cu o expoziție permanentă și expoziții temporare, totodată o sală cu rol didactic pentru popularizarea istoriei în rândul copiilor.
Aici ar urma să fie amenajate săli care să ilustreze flora și fauna Timișoarei, epoca preistorică, cu diverse reconstituiri ca puncte de atracție, civilizația sarmatică, antichitatea dacică și romană, epoca migrațiilor și Evul Mediu care va fi ilustrat și cu o sală de tortură și metodele folosite.
Va fi prezentat, de asemenea, orașul în epoca modernă, de la cucerirea sa de către Habsburgi până în prezent, va exista o sală a machetelor și una a tezaurului și cu ajutorul monitoarelor vor fi făcute prezentări 3D din interiorul cetății.
Copiii vor mai avea parte de jocuri educative pe teme istorice. Nu va lipsi prezentarea premierelor timișorene și a numeroaselor personalități care au contribuit la ridicarea prestigiului orașului și un magazin de suveniruri.
În curtea interioară vor fi amplasate mai multe statui de bronz care vor reprezenta personaje pitorești și emblematice pentru istoria Timișoarei. Lucrările ar urma să fie finalizate în următorii doi ani.
Pentru Muzeul de Artă Timișoara nici măcar nu au fost prevăzute în proiect fonduri pentru continuarea lucrărilor de restaurare a Palatului Baroc, începute încă din anii ʹ90 și cel mai probabil, capitala culturală nu va putea prezenta vizitatorilor multe colecții valoroase, precum cele de stampe, sculptură, artă decorativă sau artă bănățeană contemporană, care nu au încă spațiu de expunere.
Pe lista „intervențiilor de infrastructură” la care s-au angajat autoritățile locale și centrale în proiectul cu care Timișoara a fost preferată altor orașe, se mai numără o nouă sală de spectacole a Teatrului German prin conversia unei clădiri industriale, amenajarea unui centru cultural în sinagoga din cetate, restaurarea completă a clădirii operei, transformarea a nouă săli de cinematograf în centre culturale, transformarea turnului de apă din Iosefin în spațiu expozițional – toate cu termen de finalizare în 2018 – și înființarea unui centru comunitar pentru educație culturală și alfabetizare în cartierul Kuncz, care trebuia terminat în acest an, dar pentru care abia în acest an a fost votat studiul de fezabilitate.
