Minunile ascunse ale Banatului Montan. Frumuseți naturale, greu accesibile din cauza infrastructurii precare

Promovarea turismului pare să preocupe din ce în ce mai mult administrațiile locale, iar  Caraș-Severin este unul din județele care au multe de oferit, de la frumusețile naturale până la monumente de patrimoniu cultural-istoric.

Multe dintre acestea sunt însă din ce în ce mai puțin atractive, ba chiar necunoscute, mai ales din cauza stării proaste a infrastructurii și a dezinteresului din ultimele decenii pentru cele mai multe obiective.

Proiectul Via Carpathica, un avantaj pentru turismul cărășean

Un proiect recent, Via Carpathica, în care sunt implicate mai multe țări europene printre care și România, are în vedere construirea unei autostrăzi care ar urma să lege Lituania de Bulgaria.

Proiectul prevede ca în România să fie amenajate două tronsoane ale acesteia, unul între Oradea și Arad iar cel de-al doilea între Lugoj și Calafat, la care ar urma să fie racordat și orașul Caransebeș, împreună cu întreaga zonă turistică din împrejurimi, ceea ce ar facilita accesul turiștilor în stațiunile din Banatul Montan.

Complexul megalitic de pe Muntele Mic

Deocamdată, doar temerarii se încumetă să străbată zonele greu accesibile din munții Banatului și uneori, reușesc să facă și descoperiri care încă sunt învăluite în mister. În urmă cu trei ani, alpinistul Cornel Galescu a găsit în Munții Țarcu o inscripție rupestră, care, după părerea specialiștilor, ar putea avea o vechime de aproape un mileniu. Ea a fost cercetată și în această vară de dr. Florin Drașovean, arheolog și cercetător la filiala timișoreană a Academiei Române, alături de cercetătorul Adrian Ardeț și muzeograful Iulian Leonti de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, care au reușit, cu destulă greutate, să-și croiască un drum de acces pentru a ajunge la locul în care a fost descoperită ciudata inscripție, într-un cadru natural de-a dreptul impresionant.

Pe Muntele Mic, la o înălțime de peste 1.600 de metri, în apropierea izvorului Vâlsan, se află un adevărat complex megalitic, alcătuit din două stânci despărțite de un coridor prin care se poate pătrunde într-o grotă cu o lungime de aproximativ trei metri și lată de doi metri și jumătate, dar a cărei intrare este parțial blocată de stânci căzute din tavan.

Misterioasele semne rupestre

Ciudatele semne descoperite de Cornel Galescu și cercetate de specialiști se află pe vârful stâncii, pe o porțiune care are forma unui platou lung de peste doi metri și jumătate și lat de un metru. Au fost identificate două grupuri de petroglife, unele semne fiind asemănătoare cu runele, altele cu litere latine și grecești, dar și simboluri grafice care nu pot fi atribuite nici unei scrieri. În actualul stadiu al cercetărilor, specialiștii nu se hazardează să vorbească de o inscripție, ci mai degrabă de o grupare de semne cu o semnificație neclară, petroglifele putând fi grupate în mai multe câmpuri după felul în care sunt ordonate.

Semnificația acestor semne nu a putut fi, cel puțin deocamdată, descifrată, căci ele nu aparțin în totalitate vreunui alfabet cunoscut și nu a fost identificată vreo semnificație astrală a orientării semnelor. S-au luat măsuri de protejare și conservare a acestora, cu speranța că în viitor, alte descoperiri similare vor permite și descifrarea semnificației acestor semne.

Se fac cercetări pentru a găsi o posibilă semnificație astronomică a poziționării semnelor, care ar putea fi legată de ocupații ale locuitorilor de la munte sau, prin analogie cu alte civilizații, de o datare bazată pe alinierile astronomice, unde muntele sacru, care era privit ca o legătură dintre cer și pământ, era folosit ca ceas solar ori pentru a marca momente importante legate de schimbarea anotimpurilor. Există, decamdată, și alte ipoteze pentru simbolistica încă nedescifrată a semnelor de pe Muntele Mic, pentru a găsi sensul enigmaticelor petroglife.

Surse foto: pe-harta.ro, lugojeanul.ro, Florin Drașovean