Stațiuni turistice de interes local în vestul țării, de la „litoralul” din...

Stațiuni turistice de interes local în vestul țării, de la „litoralul” din Arad la ctitoriile familiei Nacu FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-7303235">

În ultima decadă a acestei luni, nu mai puțin de 14 localități din România au fost atestate printr-o hotărâre de guvern ca stațiuni turistice de interes național sau local, pe considerentul că ele au potențial turistic sau resurse naturale și antropice.

Dintre acestea, trei se află în județele Arad, Caraș-Severin și Timiș și în viitor vor putea beneficia, conform noului statut, de noi finanțări nerambursabile pentru dezvoltare. Cele trei localități de curând atestate – Ghioroc, Anina și Sânnicolau Mare – vin să se alăture celor care dețin deja acest statut: Lipova (Arad), Crivaia, Secu, Semenic (Caraș-Severin), Straja, Vața de Jos (Hunedoara) și Călacea (Timiș).

„Litoralul vestului” din podgoria Aradului

Ghiorocul a devenit o stațiune turistică de interes local după ce, în urma evaluărilor făcute, a obținut punctajul maxim, fiind considerată cea mai bună stațiune dintre cele vizitate. În ultimii ani, stațiunea Ghioroc și-a dobândit supranumele de „litoralul vestului”, datorită numeroaselor amenajări făcute pe malul lacului din localitate, care au ajuns să atragă în sezonul estival zeci de mii de vizitatori. Plaja de pe malul lacului nu este însă singura atracție a localității.

Așezarea este inclusă pe un traseu al vinului amenajat în urmă cu câțiva ani prin vestita podgorie a Aradului, tot aici se află castelul din satul Cuvin – astăzi unit cu Ghiorocul – care a fost construit în secolul al XIX-lea și în care acum este amenajat un muzeu al viei și vinului, vestite pivnițe de vinuri cu colecții de valoare sau trenul electric care a legat Aradul de Ghioroc în urmă cu mai bine de un secol, și a devenit acum tren turistic care mai circulă ocazional, dar care poate fi admirat în depoul de tramvaie din Ghioroc. În circuitul turistic din sunt incluse și renumitele plantații de viță-de-vie din podgorie sau crame care și-au câștigat deja notorietatea.

Tradiția mineritului, reconstituită în muzeu

Anina, fost oraș minier, risca să dispară după sistarea acestei vechi ocupații, dar are șansa de a fi așezat într-o zonă superbă din Banatul montan, unde turismul pare a fi singura șansă de supraviețuire. Împrejurimile sunt superbe, pe vremuri exista aici chiar o stațiune de tratament căutată pentru aerul ozonat, cu multiple proprietăți curative, și întreaga zonă fusese transformată într-o atracție turistică. Natura abundă în adevărat minuni, de la peșteri, izvoare și cascade spectaculoase până la chei, stânci și păduri de o frumusețe unică.

Minuni sunt și lucrările făcute de mâna omului, precum calea ferată de munte dintre Oravița și Anina, prima de pe actualul teritoriu al României, cu 14 tuneluri şi zece viaducte, construită în urmă cu mai bine de un secol şi jumătate, cu ajutorul cioplitorilor în piatră italieni.Administrația lcală are un proiect de amenajare a unui muzeu al mineritului, care dorește să valorifice clădirile construite la sfârșitul secolului al XVIII-lea și să recondiționeze vechi utilaje, pentru ca atmosfera acestuia să fie cât mai autentică și să permită reconstituirea vieții de miner și a modului în care se extrăgea cărbunele. Muzeul Mineritului Anina va fi terminat în doi ani și se estimează că felul în care a fost gândit va atrage un număr sporit de vizitatori români și străini.

Ctitoriile familiei Nacu, o emblemă a orașului

Istoria orașului timișean Sânnicolau Mare, atestat documentar la începutul secolului al XV-lea ca proprietate a Episcopiei Cenadului, a fost marcată, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, de o ramură a familiei macedo-române Nacu, care a cumpărat domeniul de la Sânniclau Mare scos la vânzare de erariul vienez. Cristofor Nacu a fost înnobilat de împărat iar fiul acestuia, contele Alexandru Nacu, a trecut la catolicism și și-a schimbat numele în Nákó. Membrii familiei au ridicat mai multe edificii care au rămas emblematice pentru oraș.

În centrul acestuia se află conacul construit de Kálmán Nákó în 1864, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura bănățeană a epocii. Clădirea, ridicată în stil eclectic și aflată în mijlocul unui parc cu numeroși copaci de esență rară, a fost de curând restaurată, fiind înlăturate în parte stricăciunile pricinuite în anii comunismului. În biserica romano-catolică din localitate, terminată în 1824, sunt înmormântați, în cripta de sub altar, mai mulți membri ai familiei Nákó și tot aici s-a construit, în 1799, prima școală de agricultură de pe actualul teritoriu al României.

Spitalul orășenesc, construit în amintirea contesei Berta, al cărei nume îl poartă, este tot o ctitorie a acestei familii. În oraș există și un muzeu iar în expoziția memorială „Béla Bártok” se află câteva obiecte unicat, printre care o miniatură din pietre semipreţioase realizată de bijutierul timişorean Molnar Géza, care îl reprezintă pe compozitor şi este cel mai mic portret al acestuia. Portretul este aşezat pe un pian la fel de mic, lucrat din hematită şi aşezat pe un suport de agat.

Foto: Arhivă, primariaghioroc.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.