Teodor Pop, clăparul trupelor JazzyBIT și Quo Vadis este cel mai tânăr muzician care face parte din super – grupul special care s-a născut pentru aniversarea centenarului Universității Politehnica Timișoara. Alături de el, din formație mai fac parte Mircea Baniciu, Călin Pop, Tiberiu Bako și Valentin Potra.
Alături de concertul propriu – zis care va marca acest eveniment, artiștii – care sunt toți absolvenți ai UPT – vor lansa și o compoziție proprie, iar printre planurile de viitor ale acestei echipe de super – grei ai muzicii românești se numără și susținerea unor recitaluri. Am realizat un interviu cu Teodor Pop, în cadrul căruia am aflat cum a reușit să împace pasiunea sa pentru muzică cu studiile la UPT, cum a primit vestea includerii sale în acest proiect și care sunt planurile sale de viitor pe tărâm artistic în aceste vremuri incerte pe care le trăim cu toții din cauza pandemiei.
– Ești născut la Oradea și ai ajuns în 2002 la Timișoara la Politehnică unde ai studiat Ingineria Calculatoarelor. Care au fost cele mai frumoase amintiri pe care le ai din anii de studenție și cum ai reușit să împaci studiile cu pasiunea pentru muzică?
– Am numeroase amintiri frumoase din vremea studenției, atât din zona ingineriei cât și din zona muzicii. Fiind venit din Oradea, am avut norocul să pot stă în cămin pe parcursul studiilor, și acest lucru mi-a plăcut și m-a și ajutat foarte mult. Aveam un colectiv foarte strâns de prieteni și colegi, ne ajutăm unii pe alții pentru proiecte și examene, dar ne și distram de minune când era cazul. Per total, consider că am avut o studenție minunată, care m-a ajutat mult în dezvoltarea mea profesională. Pentru mine cele mai frumoase amintiri sunt legate mai ales de oamenii pe care i-am cunoscut în timpul studenției (soția mea, mulți prieteni actuali apropiați, profesorii pe care i-am avut), dar și de numeroase activități și evenimente – proiecte interesante de programare, robotică sau cercetare la care am participat ca și student, primele interacțiuni cu mediul Corporate prin programele de practică de vară, tangență la conferințe sau sesiuni interesante din domeniul ingineriei calculatoarelor, dar și prima mea întâlnire cu viitorii colegi și prieteni din formația BlueStation, numeroasele Jam-Session-uri de la clubul Gong, concertele la care am participat în Jazz Club Pod 16, The Note sau la Festivalul de Jazz de la Gărâna. În studenție am reușit să continui și cariera mea muzicală în Timișoara, împreună cu prietenii mei din formația BlueStation.
Era o mare plăcere să pot avea concerte numeroase cât timp eram și student, era ceva mai simplu atunci din perspectiva timpului liber, dar probabil pe atunci nu eram atât de organizat ca și acum. Îmi aduc aminte că erau perioade când aveam 4 concerte săptămânal, și între timp trebuia să particip și la cursuri, seminarii sau se mai nimerea și o sesiune în acele zile, dar am reușit să combin eficient ambele zone, de multe ori și ascultând sfaturile prietenilor mei.
– Cum ai primit vestea includerii tale în proiectul muzical care aniversează centanarul Politehnica Timișoara?
– Îi mulțumesc mult lui Bogdan Puris pentru invitatiade a participa în acest proiect. Mă bucur să iau parte la un eveniment atât de important pentru UPT, mai ales că am avut onoarea să fiu invitat încă de anul trecut la evenimentele Politehnicii legate de Centenarul lor, atât că și fost absolvent, cât și împreună cu prietenii mei din JazzyBIT.
– Ai participat la repetițiile acestui proiect, care s-au derulat pe parcursul unei săptămâni la Timișoara. Cum a fost „acomodarea“ cu ceilalți artiști din acest proiect? Cum au decurs repetițiile?
– Atmosfera de la repetiții e una relaxată și foarte plăcută. Mă bucur să am ocazia să repet împreună cu muzicieni care dețin o mult mai vastă experiență scenică decât mine, tot timpul ai ceva nou de învățat. Îmi place faptul că fiecare dintre noi își pune amprenta și stilul propriu în abordarea pieselor pe care le repetăm, și faptul că am reușit într-un foarte scurt timp să pregătim împreună o piesă proprie denotă că există compatibilitate muzicală între noi. Programul individual al fiecăruia dintre noi la care se adaugă și restricțiile actuale ne obligă să folosim la maxim timpul în care ne întâlnim, astfel că repetițiile tind să devină destul de lungi, dar când o faci cu drag, oboseală nu se simte.
– Trăim vremuri în care (și) lumea muzicală este dată peste cap de pandemie. Cum treci personal peste această criză? Ce planuri și proiecte muzicale ai alături de JazzyBIT și Quo Vadis pentru acest viitor incert?
– Sunt o persoană optimistă și încerc să mă încarc tot timpul pozitiv, chiar și din negativ. Spre exemplu, cu JazzyBIT avem suficient timp în această perioadă să pregătim cel de-al treilea album, și evident ne facem planuri pentru posibile viitoare concerte de lansare, în special după ce va trece perioada aceasta de restricții. Împreună cu Quo Vadis, avem deja invitații pentru concerte viitoare (Tușnad Gastro Blues sau Open Air Brezoi, ambele în 2021), și am avut recent un concert în cadrul Zilelor Culturale Maghiare. E normal să îmi lipsească aparițiile scenice, dar cred că e important să folosim acest timp constructiv, chiar dacă nu sunt foarte multe evenimente, putem să ne axăm și pe alte aspecte din viața noastră, nu nepărat muzicale – important e să ne păstrăm optimismul și încrederea în vremuri viitoare mai bune.
