Inspectoratul de Stat în Construcții, „bâlbâieli” și gafe în privința legalității trotuarelor „șotron” din Timișoara și a unui șantier controversat din Giroc

Instituțiile administrației românești și-au făcut un obicei din a nu răspunde unor sesizări incomode și de a ignora multe întrebări care vizează probleme de interes public a căror rezolvare intră în atribuțiile lor. În cel mai fericit caz, după repetate insistențe, dau răspunsuri evazive, ori pretind că alte instituții au sarcina de a le rezolva. Atunci când catadicsesc să ia „măsuri”, acestea sunt doar scriptice, nu au nici o eficiență și nimeni nu ține cont de ele. În schimb, dacă vreo instituție insistă să aplice legea, ea este considerată prea „activă” și supusă controalelor, pentru a se găsi cu tot dinadinsul greșeli care să justifice unele măsuri punitive luate la solicitarea celor care s-au făcut vinovați de încălcarea legii.

Sesizări fără răspuns

În acest an, între direcția de cultură Timiș și primăria Timișoara au apărut mai multe conflicte soldate cu plângeri penale din ambele părți, după ce fostul primar Robu a refuzat să respecte legea și a dispus amenajarea unor trotuare bizare în proximitatea unor monumente istorice și a unor zone protejate, fără a avea avizele necesare, refuzând apoi să țină cont de ordinul de sistare a lucrărilor emis de direcție. Amenajările de prost-gust din proximitatea sitului urban Cetate au stârnit, de asemenea, nemulțumirea mai multor organizații profesionale, care au invocat chiar reglementări ale primăriei pentru zona de protecție. Lucrări ilegale, cu sfidarea legii, au fost începute și în fața catedralei mitropolitane, monument istoric de interes național, iar în comuna Giroc a început ridicarea unui bloc în zona de protecție a bisericii „Sf. Dimitrie”, monument istoric, fără aviz de la comisia monumentelor.

Refuzul comisiei zonale a monumentelor de a elibera avize pentru mai multe proiecte excentrice prezentate de primăria Timișoara l-au iritat peste măsură pe fostul primar, așa încât ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a decis să-l ostracizeze pe directorul direcției de cultură, Sorin Vlad Predescu, care a aplicat legea, și, contrar uzanțelor, să-l înlocuiască cu nimeni alta decât cu o angajată a primăriei, Lelica Crișan, om de încredere al fostului primar, deși ministerul fusese sesizat prin mai multe adrese ale direcției asupra modului abuziv în care municipalitatea a executat unele lucrări. Pe de altă parte, noul primar, Dominic Fritz, a decis ca Lelica Crișan, titularul postului de șef birou eficientizare energetică blocuri, să revină la primărie pentru a prezenta situația proiectelor de reabilitare energetică. În urma unui audit financiar, Camera de Conturi Timiș a identificat de altfel mai multe nereguli în activitatea acestui birou și a constatat încălcarea mai multor prevederi legale.

Direcția de cultură a sesizat nu doar ministerul, ci și Prefectura și Inspectoratul de Stat în Construcții, dar nu a primit nici un răspuns. Instituția Prefectului a pretins inițial că nu are nici un fel de atribuții în soluționarea sesizărilor primite de la direcția de cultură, deși avea obligația de a se adresa Inspectoratul de Stat în Construcții, lucru pe care l-a făcut abia după ce PRESSALERT.ro a solicitat informații. ISC este o altă instituție unde fostul primar Robu a reușit să-și impună controlul, după ce fostul său consilier personal, Cătălin Iapă, a fost propulsat secretar de stat în ministerul Dezvoltării, iar un membru al tineretului liberal a fost transferat de la primărie la Inspectoratul Regional în Construcții Vest Timișoara.

Control, doar la Giroc

Într-un prim răspuns la solicitarea făcută de PRESSALERT.ro pe Legea liberului acces la informații de interes, în luna septembrie, ISC făcea trimitere la un articol de lege care prevede că primarii și organele de control din cadrul administrațiilor locale au obligația de a urmări respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor și să aplice sancțiuni.

Cu alte cuvinte, primăria ar trebui să fie cea care stabilește dacă respectă sau nu legea. Totuși, IRC Vest a precizat că după solicitarea venită din partea presei, a cerut arhitectului șef al Timișoarei să verifice autorizațiile pentru lucrările din fața catedralei, unde direcția de cultură a dispus sistarea lucrărilor, iar acesta a informat că în baza de date a primăriei nu a fost identificată nici o autorizație de construire și a fost solicitat sprijinul poliției locale, aflată de asemenea în subordinea primăriei.

La Giroc s-a dispus verificarea modului de respectare a prevederilor legale la eliberarea autorizației de construire și a prevederilor acesteia, dar nu s-a luat aceeași măsură și la Timișoara. Nici un cuvânt, însă, despre trotuarele amenajate ilegal în zona de protecție a monumentelor istorice din cartierul Cetate și nerespectarea ordinului de sistare a lucrărilor. La insistențele PRESSALERT.ro, ISC a adăugat doar că „este organul tehnic specializat care exercită, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și a regimului de autorizare a construcțiilor…”, fără a preciza de ce măsurile de control au fost dispuse doar pentru Giroc, nu și pentru Timișoara. La o nouă solicitare, din luna octombrie, ISC a răspuns că are nevoie de un răgaz mai mare de 10 zile pentru a se documenta, deși lucrările respective sunt deja de notorietate.

Aiuritor: sancțiuni înainte de efectuarea lucrărilor

După aproape două luni de la prima solicitare, Ispectoratul de Stat în Construcții recunoaște, în sfârșit, că amenajarea trotuarelor din proximitatea unor monumente istorice sau a unor zone protejate „a fost realizată fără avizul necesar al Direcției Județene de Cultură Timiș și în lipsa unei autorizații de construire emisă de către primarul municipiului Timișoara”, că a fost informat de direcția de cultură, și „a dispus efectuarea unui control pentru verificarea lucrărilor efectuate atât la trotuare cât și la partea carosabilă”. În mod inexplicabil însă, „a fost întocmit procesul-verbal de control din data de 4.11.2019 prin care s-a dispus măsura intrării în legalitate…” și apoi, „prin adresa din data de 12.11.2019, ISC a formulat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara un denunț cu privire la săvârșirea infracțiunii… privind autorizarea executării lucrărilor în construcții”. Așadar, ISC a luat măsuri preventiv, cu jumătate de an înainte de efectuarea lucrărilor ilegale.

În ce privește lucrările din jurul catedralei mitropolitane, ISC a aflat că în 5 octombrie s-a emis certificatul de urbanism pentru intrarea în legalitate, fără a preciza ce se înțelege prin aceasta, în timp ce la Giroc, în urma verificărilor efectuate de inspectoratul regional la sfârșitul lunii septembrie, s-au constatat „neconformități în emiterea autorizației de construire”, s-a dispus oprirea lucrărilor și intrarea în legalitate, s-au dat amenzi și  s-a transmis Instituției Prefectului întreaga documentație, în vederea luării măsurilor care se impun pentru anularea autorizației. ISC nu a dispus măsuri similare pentru lucrările din Timișoara care nu aveau toate avizele necesare, așa cu prevede Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Prefectura Timiș spune că a fost sesizată de Inspectoratul de Stat în Construcții în 9 iulie doar cu privire la nelegalitatea amenajării „trotuarelor șotron” din Piața Ionel Brătianu și strada Martin Luther, unde primăria renunțase la pavajul neadecvat, dar măsuri de „intrare în legalitate” au fost dispuse abia printr-un proces verbal încheiat abia în 23 septembrie. Inspectoratul a omis trotuarele din alte zone protejate și lucrările din fața catedralei mitropolitane, iar în ce privește nelegalitatea autorizației de la Giroc, ISC a sesizat Prefectura abia în 26 octombrie asupra controlului pentru care s-a întocmit un proces verbal în 25 septembrie, iar aceasta va promova acțiune în instanță în situația în care nu se intră în legalitate”. Deocamdată, lucrările continuă nestingherite atât la Timișoara cât și la Giroc, în timp ce instituțiile de control au mimat luarea unor măsuri.

În aceste zile se află la Timișoara corpul de control al ministrului Culturii, care verifică activitatea direcției de cultură – singura instituție care s-a achitat de sarcinile care-i revin. Deocamdată, la solicitarea primarului Dominic Fritz, Lelica Crișan, detașată temporar la conducerea direcției de cultură, revine la primărie, iar pe postul de director executiv a fost numită, tot temporar, Maria Tîrtea, consilier superior în cadrul direcției, după ce ministerul a găsit de cuviință să-l exileze pe titularul postului, Sorin Vlad Predescu, la Craiova, care s-a opus lucrărilor ilegale ale primăriei, dorite de fostul primar.