Invitat la emisiunea PRESSALERT LIVE, Mihail Neamţu a explicat de ce candidează pe liste în Timiş la alegerile parlamentare din decembrie. Preşedintele interimar al PMP Timiş a vorbit şi despre viziunea unei regiuni administrative istorice Banat care să cuprindă doar două judeţe.
„Am foarte multe cu Timişoara, de împărţit… Mama profesoară de română, tata inginer, amândoi absolvenţi ai universităţii în Timişoara. Tata al Politehnicii, mama a Facultăţii de Litere… M-am trezit în 17 decembrie 1989, în casa părinţilor, aveam 11 ani, cu o tânără care venise din Arad şi ajunsese studentă la Timişoara, a fost prima relatare incredibilă din viaţa mea despre morţii de la Revoluţie, cei ucişi, împuşcaţi, în 17… fata aceasta Nina, a plecat din campusul universitar, a ajuns în Piaţa Operei şi a văzut o scenă absolut îngrozitoare, a luat repede trenul şi a plecat la Arad… Fără discuţie Timişoara e în inima mea de la 11 ani… Am fost pasionat de mişcarea culturală timişoreană. Veneam cu Trenul Foamei de la Cluj la Timişoara, în 1996, am venit să-l ascult pe Horia Patapievici, l-am întâlnit… În 1997 să-mi fac debutul teologic în Altarul Banatului. Am şi acum o scrisoare de la Mitropolitul Nicolae al Banatului… Prin urmare relaţia mea cu Timişoara e extrem de intimă aş spune. Am venit la Timişoara de sute de ori. Viaţa sigur, te duce peste tot… am trăit la Munchen, Washington, Londra câţiva ani New York. Important e ca atunci când vii în Timişoara să ai ce să oferi. Pe lângă rădăcinile mele vestice-occidentale, m-am format pe axa Arad-Timişoara-Cluj. Pe lângă extraordinara experienţă existenţială a întâlnirii cu moartea, dar şi cu libertatea, tata m-a dus la 12 ani în piaţa unde se trăsese la Arad şi aveam ecoul Revoluţiei de la Timişoara. Am sentimentul că acum, când se vorbeşte de Timişoara -Capitală Culturală a Europei-, timişorenii chiar doresc un om de cultură. Care să-i reprezinte, gândiţi-vă ce înseamnă să ai, un ministru al culturii care iubeşte Timişoara, cunoaşte Timişoara şi susţine eforturile administraţiei…”, a spus Mihail Neamţu despre legăturile sale cu Capitala Banatului.
„Eu îmi doresc două lucruri în România, să avem o educaţie mai bună, mai performantă, deci ministrul educaţiei oricând… şi ministrul culturii e o opţiune bună, nu pentru că eu sunt cel mai deştept. Ci ceilalţi nu sunt oameni cu profilul acesta cultural. Nu le imput. De ce să mă supăr pe domnul Pirtea că e economist, Ligia Dugulescu e un excepţional om care s-a ocupat de chestiunile sociale, de ce să mă supăr că prietenul Cosmin Cionca e un excelent fermier, sau că Radu Negrilă e un om al cercetării fundamental în ştiinţele exacte. Nu mă supără că alţi colegi sunt altceva, dacă acest oraş va fi Capitala Culturală a Europei, haideţi să avem şi un om de cultură”, a mai spus Neamţu la PRESSALERT LIVE.
Mihail Neamţu a vorbit şi despre temerile legate de relocările de populaţie din Europa: „Din punctul meu de vedere valul de atentate teroriste din Europa, e un val.
Nu e un accident. Manchester 2017… Londra… s-a întâmplat în 2005 să fiu într-un autobuz, Berlin, …9/11 New York, nu puteţi să-mi spuneţi că eu Neamţu inventez o temă. Atentatele teroriste din Europa Occidentală, mai ales din ţări care au avut colonii în Africa sau poate chiar în alte zone chiar Orientul Mijlociu, atacurile au devenit o permanenţă… Nu-mi doresc, apropo de sloganul: Vrem o ţară ca afară! Nu vreau să mă trezesc pe lângă problemele de sărăcie, corupţie, impostură, criza demografică, resurse, să mai am şi alte probleme. Admir foarte multe lucruri din Occident, au un sistem de învăţământ net superior, infrastructură genială… Mişcarea Populară a atras atenţia prin vocea lui Traian Băsescu, e neconstituţional să relocăm populaţii întregi, colonizarea României cu populaţii străine, nu face bine ţării, există un cost social, cost financiar, care vine la pachet cu această integrare, România e o ţară multiculturală, avem şvabi, maghiari… toţi împărtăşesc o gramatică culturală comună, iubirea de aproape, respectul faţă de semeni, credinţa în Dumnezeu. Aceste date permit multiculturalismul deschis, nu e un multiculturalism sinucigaş. Nimeni dintre bulgarii cu care am stat de vorbă nu a venit să-mi spună că vine să aplice Jihad-ul…”.
Întrebat cum poate România să umple totuşi golul lăsat de cetăţenii care pleacă în vestul continentului, Neamţu a readus pe tapet „refacerea graniţelor României Mari. Ar fi trebuit să avem avut un proiect de ţară în ultimii 30 de ani. Care în 1991 era aprobat de Congresul SUA, reunificarea ţării noastre cu Basarabia, Republica Moldova de azi. 3,5 milioane de oameni deveneau automat disponibili… care lucrau aici în loc să plece la Moscova, unii nu ar fi fost de acord cu asta. E o opţiune mult mai înţeleaptă, decât de a aduce oameni din zone radicalizate, din pespectiva jihadistă…”.
Un alt proiect pe care preşedintele PMP Timiş crede că trebuie luat în seamă indiferent de culoarea politică e cel legat de „comasarea tuturor comunelor care au mai puţin de o mie de suflete, reducerea costului birocratic cu aceste zeci de mii de persoane angajate la nivel administrativ-teritorial”.
Mihail Neamţu nu vede o împărţire administrativă a României strict pe criteriul geografic, precum regiunile de dezvoltare care nu au fost puse efectiv în practică, ci militează pentru refacerea regiunilor istorice. „Voi lupta ca deputat în Parlament României, cu ceilalţi colegi, dar şi cu cei de la PNL sau alte partide, să avem un front comun, noi cei din Timiş şi noi cei din Caraş, pentru a crea o regiune administrativă, istorică, numită regiunea Banat, care să devină un pol de dezvoltare a României, avem o axă fantastică, Timişoara-Belgrad-Budapesta, care ar putea să fie iarăşi o sursă de prosperitate, logistic, să ai legume exportate din Banatul românesc către Belgrad, capitala Ungariei, e o mare şansă… Avem oportunitatea Capitalei Culturale a Europei, nu se vorbeşte destul… Mă voi angaja să fac toate diligenţele pentru a transforma Timişoara într-o perlă din punct de vedere cultural, nu este aşa, cum arată centrul oraşului e jalnic… Nu vorbim de ruperea de România, ci de regiunea administrativă Banat… Instinctul meu de antreprenor spune că vorbind de puterea de negociere, e mai mică cu patru judeţe, e mai mare cu două, istoric vorbind corect e să te rezumi la Caraş şi Timiş. Sunt mici bucăţi din Arad şi foarte mici din Hunedoara care ar trebui revendicate”, a concluzionat candidatul PMP la Camera Deputaţilor.
