Obiective turistice din vestul țării, incluse în rute culturale europene

La ora actuală, în România există mai multe rute cultural-turistice recunoscute de Ministerului economiei, energiei și mediului de afaceri, al căror obiectiv este acela de a pune în valoare într-un mod cât mai atractiv bogatul patrimoniu existent în  România, cu obiective culturale și istorice de o deosebită valoare, unele unicate. Acestea sunt incluse într-un program european privind rutele culturale, creat în 1987, iar în opt rute culturale certificate de Consiliul Europei care străbat mai multe țări – Ruta Transromanica, Ruta Moștenirii Evreiești, Ruta Cimitirelor Semnificative, Ruta Art Nouveau, Ruta Împăraților Romani și Dunăreană a Vinului, Ruta Culturală ITER VITIS, Ruta Culturală ATRIUM și Ruta Cortinei de Fier – sunt incluse și valoroase monumente din România, câteva aflate în județele din vestul țării.

Vestul României, inclus în rute cultural-turistice europene

Ruta Transromanica, dedicată promovării patrimoniului romanic, cuprinde și ansamblul cetății medievale Deva, ridicată în secolul al XIII-lea pentru a păzi intrarea în Transilvania pe valea Mureșului, biserica reformată „Sf. Gheorghe” din Streisângeorgiu, datată la sfârșitul secolului al XI-lea și Biserica „Sf. Nicolae” din Densuș, construită în secolul al XIII-lea cu mult material din epoca romană, iar pe traseul Rutei Împăraților Romani și Dunăreană a Vinului se află Sarmizegetusa Ulpia Traiana și Alburnus Maior (Roșia Montană).

Din Ruta Art Nouveau fac parte clădiri de patrimoniu din Timișoara și Oradea iar în Ruta Culturală  Atrium, care vizează arhitectura regimurilor totalitare din secolul XX, a fost inclus și municipiul Hunedoara, unde, după instaurarea regimului comunist, puternica industrializare a orașului a dus la o explozie demografică și s-au construit numeroase clădiri după model sovietic, cum ar fi gara, vechea fabrică de pâine sau cartiere de locuințe, casa de cultură și alte locuri publice. Ruta Cortinei de Fier, gândită pentru cicloturism, are o lungime de 6.800 de kilometri și străbate 20 de țări, un traseu de 70 de  kilometri fiind prevăzut pe teritoriul României, de-a lungul Dunării, la granița cu Serbia și Bulgaria, iar din Ruta Culturală  ITER VITIS fac parte și podgoriile de la Recaș.

Rute cultural-turistice regionale

În vara acestui an, traseul numit „Județul Hunedoara – Din inima Daciei până în vatra străveche a pământului românesc” a fost recunoscut de serviciul de relații internaționale și afaceri europene în domeniul turismului din cadrul ministerului drept rută cultural-turistică dezvoltată pe plan regional. Pe traseul care are  o lungime de 198 de kilometri și trece prin 18 localități hunedorene, se află șapte obiective istorice de mare valoare, unele unicat, care oferă turiștilor prilejul unei călătorii în timp, din antichitate până în vremurile moderne. Traseul începe în vechea capitală a dacilor din Munții Orăștiei, Sarmizegetusa Regia, de unde se ajunge la capitala provinciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Epoca medievală este ilustrată de castelul Corvinilor de la Hunedoara și de cetatea Devei, iar în Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la poalele cetății, în clădirea Magna Curia, sunt expuse cele mai reprezentative piese care ilustrează întreaga istorie a zonei. La capătul traseului se află un reper important al istoriei moderne, Panteonul Moților de la Țebea. De-a lungul drumului se află mai multe locuri de popas, dotate, la rândul lor, cu diverse oferte de agrement.

O altă rută cultural-turistică lansată în această toamnă și recunoscută de minister  este cea a bisericilor de lemn din România, care cuprinde peste 160 de lăcașuri de cult aflate în șapte județe, din Bihor până în Mehedinți, incluzând mai multe județe din nordul țării. Județele din vestul țării, în care există numeroase biserici de lemn, multe aflate pe lista monumentelor istorice, nu au fost incluse pe această rută, dar  ea rămâne accesibilă tuturor celor care doresc să-și promoveze patrimoniul, bisericile de lemn fiind mărturii ale tradiției și artei populare vechi de câteva secole.

Surse foto: wikipedia.org, heritageoftimisoara.ro, Arhivă