Exponatele lunii ianuarie în muzeele din vestul țării, de la biroul lui...

Exponatele lunii ianuarie în muzeele din vestul țării, de la biroul lui Ioan Slavici până la patine din oase de cal FOTO și VIDEO

0
DISTRIBUIȚI

Biroul de lucru al scriitorului Ioan Slavici, care poate fi văzut la Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” din Șiria, este exponatul lunii ianuarie al Complexului Muzeal Arad, în semn de omagiu pentru cei 173 de ani care se împlinesc, în 18 ianuarie, de la nașterea scriitorului originar din Șiria.

În patru încăperi ale casei memoriale din Șiria mai pot fi pot fi văzute, pe lângă piesele de mobilier din camera de lucru a lui Ioan Slavici din perioada anilor 1880-1883, când acesta se afla la București și îl găzduia pe Mihai Eminescu, fotografii, manuscrise, cărți sau ziare care evocă personalitatea scriitorului. Casa părinților săi, Savu și Elena Slavici, nu mai există, doar o placă memorială mai indicând ulița pe care aceasta se afla.

Casa memorială este acum amenajată în conacul Bohuș din localitate, o clădire care, la rândul ei, are importante semnificații istorice. Mobilierul de epocă, lucrat din lemn de stejar în 1881, a fost donat muzeului arădean de Fulvia Struțeanu, una din fiicele scriitorului, și soțul ei, Scarlat Struțeanu. Biroul scriitorului, cu piese decorative simbolice, în relief, de o frumusețe aparte, așa cum remarcă muzeograful Laura Ionela Moț, este o piesă inspirată din curentul romantic. Fondul memorial Slavici s-a constituit din numeroasele donații ale familiei și în urma unei minuțioase munci de documentare în biblioteci și arhive.

La Palatul Magna Curia din Deva, care adăpostește Muzeul Civilizației Dacice și Romane, obiectul prezentat în această lună este un bufet eclectic din colecția de artă decorativă a muzeului, alcătuit din două piese bogat decorate cu motive zoomorfe și vegetale. Bufetul datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost lucrat din lemn, prin strunjure și sculptare, în stil eclectic-Altdeutsch, având încadrat pe corpul inferior un blat de marmură neagră.


Corpul superior are două sertare și mai multe compartimente închise cu uși, frumos decorate cu motive vegetale,  încadrate de baluștri de inspirație corintică, care au, la rândul lor, remarcabile elemente de decor de inspirație rococo, folosite de ebeniști în epocă. Exponatul poate fi văzut și virtual, pe site-ul sau pe pagina de Facebook a muzeului.

Obiectul lunii ianuarie la Muzeul Banatului Montan din Reșița este o fotografie care a constituit imaginea paginii de gardă a unui album intitulat „Album der Banater Besitzungender k. k. prov. Österr. Staats-Eisenbahn-Gesellschaft”, care conține 48 de fotografii dedicate regiunii Banatului montan. Fotografia a fost realizată de Andreas Groll (1812-1862), un cunosct fotograf în epocă, constând într-un colaj de imagini cu elemente reprezentative ale regiunii. Fotografia a fost expusă și la Expoziția Universală de la Londra din 1862, alături de alte fotografii având același autor și face parte dintr-o serie care ilustrează peisaje, panorame urbane sau rurale, clădiri reprezentative, lăcașuri de cult, clișee din viața cotidiană, într-o epocă în care Banatul, aflat sub stăpânire austriacă, era locuit de o populație diversă din punct de vedere etnic și confesional și a devenit, datorită numeroaselor bogății ale subsolului, una din cele mai industrializate regiuni din Europa. Societata STEG (societatea privilegiată austriacă imperială și regală a căilor ferate de stat), a fost reprezentativă în acest sens.

Muzeul Național al Banatului din Timișoara a ales să expună, în plină iarnă, patine de oase de cal și de vacă provenite din fondul de patrimoniu al muzeului, căci primele patine au fost realizate mai ales din oase de cal și de vacă și erau legate de picioare cu ajutorul unor fâșii de piele, patinatorii folosindu-se totodată de o tijă de lemn pentru a înainta. Potrivit cercetătorilor, astfel de patine puteau fi folosite și la sănii, difert fiind doar modul de prindere de piciorul saniei. Cele mai vechi patine cunoscute datează din epoca bronzului și au fost descoperite în zona unui lac din Elveția și în nordul Rusiei, și se datorează nevoii de a traversa lacurile înghețate sau pentru a vâna și pescui. Astfel de patine s-au folosit până la începutul epocii moderne, în unele regiuni chiar până în secolul al XVIII-lea. Două din patinele aflate în colecția Muzeului Național al Banatului provin de la Sânnicolau Mare, pentru celelalte nefiind cunoscut locul de proveninență.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.