Final de „telenovelă” la Teatrul German din Timișoara. Fostul manager Lucian Vărșăndan...

Final de „telenovelă” la Teatrul German din Timișoara. Fostul manager Lucian Vărșăndan poate reveni în funcție pentru un nou mandat

4
DISTRIBUIȚI

După trei ani de procese, noua conducere a Primăriei Timișoara a pus capăt „circului” orchestrat de fosta administrație, care a adus mari prejudicii teatrului german, o instituție de cultură reprezentativă a orașului. Primarul Dominic Fritz a decis să nu atace cu recurs ultima sentință a Tribunalului Timiș prin care se dispune continuarea procedurii de analiză a proiectului de management depus de Lucian Vărșăndan pentru postul de manager al teatrului german din Timișoara și să o finalizeze, pentru ca „Teatrul German să iasă cât mai curând posibil din blocajul intenționat, care l-a afectat în ultimii trei ani, să renască…”.

Luni a avut loc a doua etapă de analiză a proiectului de către o comisie din care au făcut parte, așa cum a dispus instanța, scenograful Geta Medinschi și managerul teatral Stela Matioc. Diana Donawell, numită ca reprezentant al primăriei în toate comisiile anterioare, constituite prin dispozițiile fostului primar, și care a acordat note diferite în două dintre comisii pentru același proiect, în vederea respingerii acestuia, a fost înlocuită cu Balázs Attila, directorul Teatrului Maghiar „Csiky Gergely” din Timișoara. În urma încheierii procedurii, nota finală obținută de Lucian Vărșăndan este 9,52, notă care îi permite să încheie un nou contract de management la teatrul german.

Orgoliile personale, mai presus de lege

Din dispoziția fostului primar, secondat de Rodica Aurelian, șef al serviciului resurse umane al primăriei, analiza proiectului a fost întreruptă după finalizarea primei etape, pe motiv că Vărșăndan nu ar mai avea dreptul la încă un mandat, deși rezultatele excelente pe care le obținuse fuseseră notate cu 9,88 iar legislația în vigoare prevede tocmai contrariul celor susținute de Robu și Aurelian. După un lung șir de procese câștigate de Lucian Vărșăndan, o altă instanță de judecată s-a pronunțat într-un litigiu în care acesta a contestat simulacrul de analiză a proiectului de către persoane neavizate, numite ilegal în comisii de fostul primar Robu. Acesta a pus mai presus de orice orgoliile personale, în disprețul legii, a abuzat de funcția sa de primar și a recurs la tertipuri nedemne, pentru a nu-i mai permite lui Lucian Vărșăndan să revină la conducerea teatrului german.

Au fost denaturate dispozițiile unor hotărâri judecătorești anterioare, procedura de analiză a proiectului nu a fost continuată așa cum dispusese instanța, ci reluată de la început, iar persoanele numite în comisii, cunoștințe ale fostului primar, nu erau specialiști în domeniul teatrului – o condiție esențială prevăzută în regulament – ci ingineri și informaticieni care s-au conformat voinței fostului edil și au acordat proiectulului nota 6,81 după prima etapă de analiză, notă prin care proiectul era respins înainte de susținerea interviului.


În tot acest interval, Nicolae Robu a pretins că nu-și permite să încalce legea, deși a răstălmăcit-o după bunul său plac și s-a arătat  „dezamăgit total” de „încăpățânarea” lui Lucian Vărșăndan, care cerea să-i fie recunoscut dreptul de a-i fi analizat noul proiect pentru încă un mandat. Vexat de „insistențele” acestuia, deoarece „după ce i-am explicat, dânsul vine cu hârtii”, fostul primar a rămas inflexibil și a făcut în repetate rânduri afirmații denigratoare și jignitoare la adresa lui Vărșăndan.

Final de abuz

Pe baza înscrisurilor depuse la dosar, ultima instanță de judecată a constatat că primăria nu s-a conformat dispozițiilor instanțelor anterioare – aceea de a continua procedura de analiză a proiectului – iar dispozițiile de constituire a unor noi comisii și alte acte administrative semnate de fostul primar au fost nelegale, abătându-se „în mod nepermis de la dispoziția instanței…”. Totodată, a fost probată fără echivoc activitatea comisiei care începuse evaluarea proiectului în anul 2017, în ciuda obiecțiilor mincinoase ale primăriei, demontate de instanța de judecată, care a apreciat apărarea primăriei ca fiind lipsită de credibilitate.

Instanța a evidențiat numeroasele vicii de procedură menite să ascundă incorectitudinea derulării procesului de analiză a proiectului de management, încălcarea evidentă a actelor normative în vigoare și a arătat că expertiza proiectului făcută de către Marinela Țepuș, specialist în domeniul managementului teatrelor și expert autorizat de ministerul Culturii, a certificat, printr-un raport motivat și amplu argumentat, îndeplinirea condițiilor de eligibilitate a proiectului, notat cu 9,06. Obiecțiile primăriei la această expertiză au fost respinse de instanța de judecată, care a dispus obligarea primăriei la continuarea procedurii de analiză a proiectului de management depus de Lucian Vărșăndan cu specialiștii Stela-Maria Matioc și Geta Medinschi, de la momentul stopării acesteia în 2017.

Totodată, instanța a constatat „conduita ilicită a pârâților (municipiul Timișoara prin primar și primarul municipiului – n.n.)” care „nu s-a concertizat în simpla emitere a unor acte nelegale ci a presupus derularea întregii proceduri de analiză a proiectului de management într-o manieră pur formală și cu vădită rea-credință, care i-a adus reclamantului mari vătămări ce se impun a fi reparate de către autorii abuzului”. Caracterul „fictiv” al procedurii a fost „vădit păgubitoare pentru reclamant”, notarea proiectului cu 6,81 de persoane lipsite de competența necesară a fost nejustificată în raport cu calitatea lucrării, așa cum a demonstrat și expertul autorizat, insistența cu care pârâții au negat, de-a lungul procesului evidența, chiar prin tăinuirea unor probe și încercarea de răstălmăcire a acestora atunci când ele au ajuns la dosarul cauzei, afirmațiile jignitoare proferate în public la adresa reclamantului, au fost de natură să aducă un prejudiciu moral lui Lucian Vărșăndan, afectându-i situația socială și profesională, în ciuda profesionalismului de care a dat dovadă și a notorietății de care se bucură în rândul oamenilor de cultură. Pentru toate aceste considerente, instanța a decis că se impune repararea prejudiciului moral suferit și a dispus acordarea unei sume compensatorii de 8.000 de euro.

4 COMENTARII

  1. In fine, un prim gest de dreptate în cultura din Timișoara și o reparație, daca se mai poate repara ce s-a stricat cu atâta vreme in urma. Iar mizeria umană Nicolae Robu își poate mușca mâinile de ciuda.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.