Concertul de comeback după 21 de ani de pauză al trupei Pro Musica, desfăşurat în 2014 pe scena Filarmonicii Banatul din Timişoara, este disponibil în premieră, în variantă Blu-Ray/HD pe internet.
Evenimentul care a creat un viu interes în rândul melomanilor a reprezentat un moment aparte. Concertul desfăşurat sub logo-ul „Pro Musica 41” și cu motto-ul „Vreme trece, vreme vine… Toate-s vechi şi nouă toate”, versurile de început din Glossa lui Mihai Eminescu, a avut parte de un public numerous și a fost structurat în două reprize distincte, spectacolul fiind prezentat de Bogdan Puriș, realizatorul de emisiuni la Radio Timișoara.
Prima parte a evenimentului a inclus piesele „Cocorii”, „Menestrel”, „Epitaf”, „Glasul tău”, „Noul Calendar”, „Baladă pentru doi soldați”, „Glossă” și „11 Septembrie”, iar în partea secundă s-au interpretat piesele „Zările Gri”, „Circe și Păunul”, „Pentru noi”, „Dintre sute de catarge”, „Metamorfoze”, „Poarta de foc”, „Love Alone”, „Road House Blues” (The Doors), „Satisfaction” (Rolling Stones), „Brain Damage” + „Eclipse” (Pink Floyd) cu intro „Studiul Tablou nr. 5” – S. Rachmaninov, „Curcubeul”, „Și dacă…”, „Pasărea P” și „Timișoara”.
În timpul celor două reprize distincte ale acestui spectacol pe scenă au urcat Ilie Stepan, Dixie Krauser, Grigore Bujor Hariga, Lică Dolga, Mario Florescu, Doru Apreotesei, Doru Eugen Iosif, Horea Crişovan şi George Găină, alături de invitaţii Radu Rotaru, Dana Borteanu şi Vera Ciocan.
„Pro Musica este una din trupele de legendă din rock-ul românesc. Una din puţinele formaţii cu sound original. Am mai spus că nici un grup românesc nu merită mai bine renumele de «super grup» ca Pro Musica. În orice formulă. Chitariştii Ilie Stepan, Erlend Krauser, Boian Perin, Nick Krakovschi, Bujor Hariga, basiştii în frunte cu Dixie Krauser, tobarii Mişi Farcaş, Erwin Tarfulea şi Lică Dolga, claviaturistul Doru Apreotesei şi mulţi alţii dau dimensiunea afirmaţiei precedente.
Îmi e greu să spun ce ar fi însemnat rock-ul românesc, fără Pro Musica. Sau ce ar fi însemnat dacă formula din anii 80 ar fi rămas stabilă. Realizările personale ale muzicienilor sus pomeniţi, accentuează regretul că valurile vieţii au risipit aceste valori. Dar Ilie Stepan a ştiut şi a găsit mereu resurse să menţină trupa la un nivel foarte ridicat”, a spus Marius Giura, organizatorul Festivalului Internaţional de Jazz de la Gărâna, un mare fan al formaţiei.
Criticul muzical Mimo Obradov consideră că Pro Musica a deschis un nou capitol în muzica românească. „În perioada începutului anilor 70 o nouă generaţie a început să mişte din urechi la Timişoara, să descopere libertatea de expresie prin artă, dar mai ales prin muzică. Pro Musica a fost una din aceste formaţii născute din atmosfera creată de neliniştea şi creativitatea naivă dar sinceră a anturajului. La început a fost folk, muzica acustică, pentru că nu se găseau instrumente şi aparatură performante pentru muzica rock electrică. La clubul universităţii, la Casa studenţilor, la sala Lira, apoi la Casa tineretului s-au organizat tot mai multe evenimente, cu precădere studenţeşti, în care s-a cîntat folk şi s-a recitat poezie. S-a creat o mică scenă, un modest curent cultural care a permis şi expresia voalată prin metafore a atitudinii noii generaţii faţă de realitatea cenuşie. Pro Musica s-a distins de la bun început printr-o abordare mai profundă atît a muzicii cât şi a textelor. Era pe-atunci o modă să pui pe note versurile marilor poeţi români, să le cînţi acompaniat de chitara acustică, însă modul în care Pro Musica a îmbogăţit semnificaţiile şi sensibilitatea poeziei lui Eminescu a fost impresionant, a deschis porţile pentru nişte proiecte mai complexe, poeme de folk progresiv cu mai mulţi instrumentişti, cu mişcare scenică, pantomimă, tineri actori recitatori, spectacole puse în scenă cu regie. Astfel, am urmărit poemul spectacol 11 septembrie şi opera folk Creanga de cireş. Concertele au devenit evenimente iar la un moment dat s-a întîmplat inevitabilul. Percuţia s-a transformat în set de tobe, contrabasul în chitară bas, iar viorile în chitări electrice. Pro Musica a devenit o trupă rock! De la coveruri după The Doors, Joe Cocker, The Rolling Stones pînă la compoziţii proprii a fost doar un pas, iar atunci cînd acesta s-a făcut muzicienii au venit cu un concept original, elaborat cu atenţie, aparent sofisticat dar adaptat ideal expresiei uneo trupe electrice: rockul baroc. Pro Musica a deschis practic un nou capitol în muzica românească însă calităţile lor şi ceea ce au reuşit nu au fost sprijinite şi recunoscute la adevărata lor valoare. Nu am lipsit de la nici un concert al formaţiei în Timişoara, am ajuns chiar şi la Jebel cu ei cînd au oferit un concert celor internaţi la spitalul de psihiatrie de acolo. Doar cei care au fost prezenţi nu la unul, două, zece concerte Pro Musica, ci la sute de cîntări şi repetiţii ştiu ce valori poartă această muzică. Era păcat să nu afle şi ceilalţi“, a spus Mimo Obradov.
