Apariție editorială de neratat pentru colecția melomanilor: „Rockin By Myself”, de Dumitru...

Apariție editorială de neratat pentru colecția melomanilor: „Rockin By Myself”, de Dumitru Ungureanu

0
DISTRIBUIȚI

Melomanii autohtoni au parte de o apariție editorială care cu siguranță nu va trece neobservată. E vorba de cea de-a doua carte a colecției Vibrații singulare, Rockin’ by myself de Dumitru Ungureanu. Prima carte din această colecție este Riffuri de chitară de Gabriel Petric, iar acestea fac parte dintr-un proiect artasunetelor.ro. Cartea lui Dumitru Ungureanu adună 180 de eseuri, scrise între anii 2013 – 2016, inclusiv, care relevă impactul covârşitor al muzicii asupra sufletului uman.

Dumitru Ungureanu

Printre paginile acestei cărți se regăsesc o serie de subiecte care vor capta interesul celor care apreciează muzica. Diverse amintiri sau cronici de disc. Considerații despre vitezele benzilor de magnetofon sau șarmul vinilului. Printre cele 360 de pagini ale cărții se regăsesc subiecte care atacă nume ca Till Lindermann, Led Zeppelin, In Extremo, David Bowie, Giorgio Moroder sau Daft Punk.


Evident, din sumar nu lipsesc nici artiștii autohtoni, de la nelipsiții Phoenix și până la timișorenii de la Sebastian Spanache Trio. Și mulți alții.

„Cronicile lui Dumitru Ungureanu sunt un Fals tratat despre muzica rock, o pseudo-fabulă care, având ca pre-text fenomenul muzical contemporan (trăit autentic, fundamental, până în măduva oaselor), devine confesiune. Bio-melo-cronicile trec din surroundofilie în surroundografie. Iar textul, deşi are în vedere o trupă, un gen, un concert sau un disc – în ambient de Wein, Weib und Gesang sau Sex, Drugs & Rock’n’Roll, depinde de epocă -, se auto-pulverizează, cu discret umor şi auto-ironie, devorându-şi tema. Până la urmă, aflăm multe lucruri despre tribulaţiile contemporane ale muzicii şi showbizului, de la Levon Helm, Steven Wilson, Opeth şi Tales From Topographic Oceans, prin punk, krautrock, EDM, prog, până la nume necunoscute mie, dar cel mai important rămâne drumul către sine. Mâna care duce braţul pick-up-ului către vinil e filmată în slow motion, un preludiu în(tru)cântător, cu teme(r)i şi aşteptări, întrebări şi semi-răspunsuri, meditaţii şi apostrofări, ca un purgatoriu înaintea cântării cântărilor. Pensionarul pentru care fiecare zi e duminică s-a instalat în mijlocul lumii sale, în acel sweet spot – în „urechea” tor(nadei)- din perspectiva căruia nu există nici bine, nici rău, nici învingători, nici învinşi. Doar vibraţii singulare cu lungimi de undă cosmice. Blagoslovite, colocvial, de un pahar de whisky sau de palincă, aflat, tarkovskian, la marginea mesei”, a scris profesorul Gabriel Petric în prefața cărții.

În finalul lucrării, există o postfaţă scrisă de editorul seriei „Vibraţii singulare”, Radu Lupaşcu, un mini-interviu și un CV al autorului, precum şi opinii despre carte exprimate de jurnalişti sau muzicieni români.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.