Jimbolia, orășelul din Timiș care găzduiește șase muzee FOTO

Jimbolia, unul din cele mai cochete și îngrijite din vestul țării, păstrează și astăzi o parte din vechea atmosferă a așezării șvăbești. O bună parte din istoria de odinioară a comunei Hatzfeld, dar nu numai, e păstrată în nu mai puțin de șase muzee și de case memoriale, datorate atât unor personalități care au trăit aici cât și unor vechi preocupări ale localnicilor.

Într-un an în care vizitarea muzeelor din întreaga lume  a fost restricționată din cauza pandemiei, multe dintre acestea oferă posibilitatea celor interesați să le viziteze de acasă. Printre acestea se numără și muzeele din Jimbolia, care pot fi  pot fi văzute accesând link-uri ce permit un tur virtual al acestora.

Gara cu ceasul comandat la Paris

Încă din 1857, Jimbolia era legată de Timișoara prin „drumul de fier”, cea de-a doua cale ferată construită pe actualul teritoriu al României, iar gara, un loc prin care au trecut numeroase personalități, de la regele Ferdinand și generalul Berthelot până la regele Mihai și regina-mamă Elena, a fost construită în anul 1902. Pe peronul ei se poate vedea și astăzi vechiul ceas marca „Paul Garnier”, care a fost special comandat la Paris și arată și astăzi ora exactă. La aniversarea unui veac și jumătate de la darea în folosință a căii ferate Timișoara-Szeged, care trecea prin Jimbolia, în apropierea gării a fost amenajat un Muzeu al Căilor Ferate, în care pot fi văzute piese valoroase, printre care cărți poștale cu diferite tipuri de locomotive, legitimații de călătorie, o colecție numismatică, plachete, insigne, decorații legate de activitatea feroviară.

Tot de muzeu aparține vechea gară, construită în 1857, când s-a dat în folosință calea ferată, și vechiul turn de apă, o construcție care a fost restaurată și este prvăzută cu câteva dotări originale. În curtea muzeului sunt expuse vechi obiecte folosite în transportul feroviar, mijloace de semnalizare, o tricicletă folosită cu un secol în urmă la revizia liniilor sau o instalație pentru dezinfectarea materialului rulant, dar și o  colecție de grafică inspirată de transportul feroviar. Muzeul poate fi vizitat și virtual, accesând Muzeul Căilor Ferate Jimbolia (turismtimis.ro).

Istoria pompierilor voluntari din Jimbolia

Prestația pompierilor voluntari ai orașului, activi și astăzi, este reflectată în Muzeul Pompierilor „Florian”, legionarul roman sanctificat care este protector al pompierilor și al orașului, și are în Jimbolia una din rarele statui aflate pe teritoriul românesc. Formația de pompieri voluntari din Jimbolia a fost înființată în 1875, după câteva mari incendii care au pârjolit orașul, cel mai cunoscut fiind cel din 1873.

Vechile utilaje scoase din uz, căruțele cu pompă, o autoutilitară și o mașină de intervenție, diferite spade, coifuri și atelaje folosite în ultimele două secole sau un steag al pompierilor și-au găsit locul în muzeul care spune povestea temerarilor din Jimbolia care au sărit, de-a lungul mai multor generații, să apere așezarea de foc.Din muzeu face parte și turnul pompierilor, un loc de observație de unde odinioară erau semnalate incendiile. Și acest muzeu poate fi vizitat virtual aici: Muzeul Pompierilor „Florian” Jimbolia (turismtimis.ro).

Moștenirea lui Petre Stoica

Orașul Jimbolia datorează lui Petre Stoica, cel care a ales să-și trăiască ultimii ani de viață la Jimbolia, unicul muzeu al presei din România, care poartă numele lui Sever Bocu și a fost amenajat cu bogata și originala colecție a scriitorului, adunată de-a lungul întregii vieți, pe care remarcabilul poet, eseist și germanist a donat-o orașului. Petre Stoica a inițiat la Jimbolia o serie de proiecte culturale de înaltă ținută, cu impact internațional, care și-au lăsat amprenta asupra orașului. Din colecția sa fac parte vechi publicații, de referință în istoria presei românești, dar și instrumente de altădată folosite pentru tipărirea ziarelor, cărți de vizită ale unor importante personalități culturale, printre care și cea a lui Mihai Eminescu, calendare, diferite documente ale ziariștilor sau mărturii despre viața culturală a Jimboliei, toate aceste valori putând fi admirate și virtual, aici: Muzeul Presei „Sever Bocu” (turismtimis.ro).

La Jimbolia a fost amenajată și o casă memorială „Petre Stoica”, bănățeanul care, după o viață petrecută la București în tovărășia celor mai prestigioase nume ale literaturii române din generația ‘60, a decis să se retragă la Jimbolia împreună cu impresionanta sa bibliotecă și colecție de publicații, numismatică, filatelie, manuscrise, tablouri și alte obiecte devenite astăzi rarități. Moștenirea lui Petre Stoica poate fi urmărită aici: Casa memorială „Petre Stoica” (turismtimis.ro).

Personalitățile orașului

Muzeul „Stefan Jäger” este o casă memorială dedicată unuia dintre cei mai reprezentativi pictori șvabi din Banat, care a trăit cea mai mare parte a vieții sale la Jimbolia. Lucrările sale sunt o ilustrare a vieții coloniștilor de la venirea lor în Banat până la începutul secolului trecut iar casa ilustrează modul de viață șvăbesc, cu obiectele specifice din interiorul acestora, costumele tradiționale, diferite obiecte casnice, dar și numeroase lucrări ale pictorului, toate acestea putând fi urmărite virtual aici: Muzeul „Stefan Jäger” Jimbolia (turismtimis.ro).

O altă casă memorială amenajată în oraș este cea a doctorului Karl Diel, prin grija căruia s-a ridicat spitalul din oraș, care îi poartă numele.

Tot el a fost cel care a introdus numeroase tehnici medicale inovatoare în miile de operații pe care le-a efectuat. Casa memorială a fost amenajată cu sprijinul descendentei sale, prof. dr. Pia Brânzeu, care a donat orașului numeroase obiecte aflate în păstrarea familiei. Aici pot fi văzute vechi instrumente chirurgicale, cărți de medicină, flacoane cu medicamente, diverse notițe legate de intervențiile chirurgicale pe care le-a făcut, dar și alte obiecte personale ale membrilor familiei, care ilustrează viața din alte vremuri. Toate pot fi văzute într-un tur virtual aici: Casa memorială „Dr. Karl Diel” (turismtimis.ro).

Surse foto: adevarul.ro, memoriabanatului.ro, cjtimis.ro, destepti.ro, wikipedia.org, expro360.ro