Ce spune șeful DSP Timiș despre prelungirea carantinării Timișoarei. Care sunt zilele critice și criteriile pe baza cărora se ia decizia

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş, medicul Flavius Cioca, se concentrează asupra meseriei și a evitat să intre în disputele politice din jurul deciziei de a instaura carantina în Timișoara și localitățile limitrofe.

„Nu cred că pot răspunde eu dacă era sau nu necesară, CJSU a considerat că este nevoie de carantină. Eu și colegii de la DSP Timiș avem un rol tehnic, ultra-specializat, de a face o analiză conform legii, conform ordinului ministrului Sănătății care stabilește criteriile de carantină zonală și conform metodologiei INSP. Am făcut acea analiză, punctajul minim necesar pentru instituirea măsurii de carantină zonală era atins, așa că propunerea noastră către INSP a fost de aplicare acestei măsuri. Nu e un secret pentru nimeni că am avut recomandări insistente anterior să facem analiza și să vedem în ce direcție se îndreptă lucrurile. Problema nu e neapărat dacă era sau nu necesară carantina, cred că trebuie să fim extrem de atenți fiecare dintre noi cum respectăm această carantină care are un scop bine-definit, acela de a scădea numărul de cazuri de pacienți infectați cu virusul SARS-CoV2”, a spus dr. Cioca în emisiunea PRESSALERT LIVE.

Acesta crede că tendința ultimelor zile, când multă lume îl condamnă pe primarul Dominic Fritz pentru carantinarea orașului, nu este chiar corectă. „N-aș putea să apreciez cât din «vină» este a domnului primar. Cred că «vina» majoră a domnului primar este că a tot comunicat pe acest subiect, iar atunci cumva cineva i-a lipit această etichetă. Discutând despre subiect relativ constant, cred că de la numirea în funcție, probabil că s-a lipit această etichetă, poate fi o explicație”, a declarat șeful DSP Timiș.

„Au fost discuții aprinse în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, dar n-aș spune că au fost «contondente». Au fost niște discuții destul de serioase, CJSU-ul în care s-a decis carantina a durat undeva la două ore și jumătate, au fost și invitați care nu sunt membri și nu au drept de vot, manageri de spitale, vicepreședintele societății române de ATI, domnul secretar de stat care conduce DSU, și fiecare și-a exprimat punctul de vedere. În alocuțiunea mea din acea ședință a CJSU, ca și cele anterioare, am subliniat faptul că analiza noastră este una medicală și tehnică. Bineînțeles că decizia luată în cadrul CJSU este una care ține cont de toate aspectele, tocmai de aceea legislația prevede că această analiză să fie urmată de niște etape, un aviz din partea INSP, un vot în CJSU, și abia apoi publicarea ordinului. Cu siguranță a contat ce au exprimat acei domni acolo, dar nu sunt în măsură să apreciez cât de mult”, a dezvăluit medicul.

„Cifrele pe care le-am examinat astăzi (n.r. – marți) împreună cu colegii din Departamentul de Epidemiologie arată un ușor platou în momentul actual. Pe de altă parte, cred că mai important este să nu ne uităm la anumite zile, ci la tendințe. Dacă acum este platou și reușim să-l menținem câteva zile, și n-o să apară un număr mare de cazuri în cursul zilei de mâine sau poimâine, probabil că direcția spre care ne îndreptăm este una bună. Dar trebuie luate în calcul câteva aspecte extrem de importante. În toată țara numărul de cazuri crește. Astăzi am avut peste 6.000 de cazuri, lucru care nu s-a mai întâmplat de mult timp. N-am atins vârful din luna noiembrie, când am avut și 10.000 de cazuri pe zi, și sper că nici nu-l vom mai atinge, dar evoluția acestei pandemii este un lucru relativ greu de prevăzut. Ați văzut că relativ constant anumite teorii care sunt aruncate pe piață de către diverși exponenți ai acestui curent predictiv se infirmă sau nu, se confirmă sau nu.

Nu cred că putem face niște predicții extrem de clare. Clar este însă că dacă respectăm cele trei măsuri de bază, șansele ca să ajungem într-o zonă în care să ne simțim și mai puțin confortabil din toate punctele de vedere, medical, social, economic, scad mult”, a explicat dr. Flavius Cioca.

„Trebuie să fim mulțumit de acțiunile fiecăruia dintre noi mai mult decât de acțiunile autorităților. Dacă dumneavoastră sau eu purtăm masca corespunzător, dacă nu mergem la petreceri cu un număr mare de persoane, automat șansele să scăpăm de această măsură cresc. Dacă n-o so facem, scad aceste șanse. E evident că trebuie să respectăm aceste măsuri, dar nu cred că trebuie să avem fiecare dintre noi un gardian în spatele nostru care să ne spună să purtăm masca de protecție corect, ține distanța față de ceilalți, nu te du la petreceri. Cred că noi prin conștiința noastră proprie trebuie să ajungem în zona în care înțelegem că aceste scăpări ale fiecăruia dintre noi ne duc într-o zonă deloc confortabilă. Constant întâlnesc în deplasările zilnice, pe stradă sau în magazine, persoane care poartă masca gen ascunzătoarea de gușă sau protectoarea de ruj, undeva fie sub nas fie sub bărbie. În general, dacă ai o abordare de genul «vă rog să aveți grijă, v-a alunecat masca», oamenii reacționează, simt că au greșit și corectează. Unii sunt recalcitranți, imediat mă întreabă «da’ ce-i treaba ta», «ce mă întrebi pe mine», «pe celălalt nu l-ai văzut» etc. Genul ăsta de atitudine cred că se înscrie regulii lui Pareto, unde o mică parte, sau 20%, determină efecte asupra celoralți 80%. Dacă fiecare dintre noi am încerca să avem o atitudine de acest gen, să le atragem atenția cu duhul blândeții, cred că ar fi un număr mult mai mare de persoane atente la comportament decât dacă o fac forțele de ordine”, este de părere dr. Falvius Cionca.

Medicul a explicat și care sunt criteriile de care se ține seama atunci când se propune carantinarea unei localități. „Cu siguranță carantina trebuie prelungită dacă cifrele nu arată bine, aceasta e metodologia și aceasta e legea, nu văd altă variantă. O situație de dorit e să ajungem undeva în apropierea mediei naționale. Pe de altă parte sunt, în ordin, opt criterii principale și cinci criterii secundare, toate au un punctaj care variază în funcție de intensitate. Adică ai un punctaj mai mic când rata este 3,02 față de punctajul introdus în acel calcul când rata este 8,32/1.000. Se iau în calcul pe rând, rata de infectare – care trebuie să fie peste 3/1.000, trendul crescător pe ultimele 14 și ultimele șapte zile, ponderea cazurilor – dacă sunt majoritare în comunitate sau în focare, mai e luată în calcul ponderea populației cu vârstă de peste 65 de ani, pentru că au un risc crescut să facă forme severe, personalul DSP-ului – dacă este suficient. Se mai ia în calcul numărul de personal sanitar existent în cadrul spitalelor, gradul de ocupare al secțiilor atât ATI, cât și non-ATI, și nu în ultimul rând dacă există situații în care populația nu este compliantă la măsura carantinei individuale atunci când e în contact cu un pozitiv. Nu a fost cazul la noi, numărul de amenzi aplicate celor care nu respectă izolarea sunt rare”, a explicat Flavius Cioca.

Acesta a detaliat pașii care trebuie parcurși pentru prelungirea sau ridicarea carantinei pentru Timișoara și localitățile limitrofe. „Obligația noastră este să facem în pre-ziua expirării carantinei această analiză, în urma acesteia facem o propunere. Dacă propunerea necesită o măsură, aceasta trebuie să fie avizată INSP. După ce INSP-ul avizează, ajunge la CJSU, unde este votată, iar dacă votul este pozitiv, atunci trebuie să ajungă la DSU în vederea emiterii ordinului de carantinare. Noi în general când am fost în situația de a propune prelungirea măsurii am propus pentru șapte zile, tocmai pentru că nu ne dorim ca genul acesta de măsură să se întindă pe o perioadă foarte lungă de timp. În prima etapă există o singură variantă, pentru 14 zile. Mâine și poimâine (miercuri și joi, n.a.) sunt două zile cruciale, care vor defini un trend. Dacă vom avea un număr mare de pacienți pozitivi, șansele să ajungem pe un trend descrescător la sfârșitul perioadei analizate devin tot mai mici. Dacă mâine avem un număr de persoane pozitive mai mic decât astăzi, șansele să ajungem pe un trend descrescător sunt extrem de mari”, a mai spus dr. Flavius Cioca.