Frumusețile de pe Clisura Dunării, desfătare pentru turiști de pe ambele maluri

Frumusețile de pe Clisura Dunării, desfătare pentru turiști de pe ambele maluri

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1634760711">

Clisura Dunării este o zonă care continuă să fie promovată și este din ce în ce mai căutată de turiști, mai ales că generosul cadru natural de o frumusețe aparte, dar destul de puțin cunoscut, în care se distinge parcul național Porțile de Fier, unul din cele mai mari parcuri naturale din România care cuprinde nu mai puțin de 18 rezervații, oferă condiții mult mai sigure de protecție pentru vizitatori, în condițiile în care pandemia de coronavirus n-a fost încă eradicată.

Drumeții off road și plimbări pe Dunăre

În ciuda vremurilor nefavorabile turismului, promotorii frumuseților zonei au pregătit mai multe pachete turistice, cu variante pentru toate gusturile, care pun în evidență atât obiectivele turistice din zonă cât și tradițiile locuitorilor. Pentru prima jumătate a acestui an este prevăzută organizarea unor drumeții off road și a unui  concurs de biciclete, în luna aprilie, de ziua parcului național Porțile de Fier.

Pe Dunăre se vor putea face plimbări cu caiacele sau șalupele sau fluviul poate fi traversat cu bacul, de la Moldova Nouă până la vestita cetate Golubac de pe malul sârbesc, aflată înainte de intrarea în zona Cazanelor Dunării. Se dorește totodată introducerea în circuitul turistic a insulei Ostrov și a zonei avifaunistice Balta Nera, o arie protejată de interes național, aflată la poalele Munților Locvei.

Trasee turistice pentru toate gusturile

Programul turistic include și vizitarea unor monumente religioase și istorice, printre care se numără vestita mănăstire sârbă de la Baziaș, despre care legenda spune că a fost întemeiată în 1225 de Sfântul Sava, bisericile mănăstirilor ortodoxe sârbe Zlatița și Cusici, sau cetățile medievale Ladislau și Drencova, ale cărei ruine au ajuns în apele Dunării după construirea hidrocentralei de la Porțile de Fier.

Oferta traseelor turistice, cu o lungime de câteva zeci de kilometri, include plimbări de la Oravița la Anina pe semmeringul bănățean, cea mai veche cale ferată de pe teritoriul actualei Românii, vizitarea satelor cehești Gârnic sau Sfânta Elena, în care se păstrează multe tradiții și se găsesc diferite produse locale, specifice bucătăriei cehilor. Turiștii mai pot vizita Cheile Nerei, ansamblul morilor de apă de la Sichevița, aflate pe valea râului Gramensca, sau peșterile Gaura cu Muscă, Grota Haiducească și Gaura Chindiei. Organizatorii asigură ghidaje turistice și, la cerere, transport pe traseele turistice.

În măsura în care condițiile sanitare o vor permite, vor fi promovate și multe evenimente locale, specifice doar acestei zone, iar sărbătorile religioase vor fi și ele un prilej pentru a face cunoscute obiceiurile locului și gastronomia tradițională, care excelează în preparate de pește, dar nu numai.

Via Banatica – turism de aventură în viitorii ani

Un proiect care se află în atenția administratorilor județului este „Via Banatica – Cicloturism în Banatul Montan”, care își propune dezvoltarea, în viitorul apropiat, a turismului de aventură ca o altenativă la cel tradițional, prin amenajarea a 500 de trasee cicloturistice în Caraș-Severin, urmând să obțină finanțare prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Proiectul prevede amenajarea unor piste și trasee integrate, semnalizarea traseelor prin sistem smart digital și asigurarea unui număr de 500 de biciclete mountain bike electrice și alte 500 clasice, amplasate în cinci puncte, precum și stații de încărcare a bateriilor.

Surse foto: expressdebanat.ro, wikipedia.org, portalturism.com, radioresita.ro, cniptmoldovanoua.ro, Arhivă

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.