Asociația „Acasă în Banat” a lansat în această săptămână proiectul „Hai la Rudăria”, prin care se dorește transformarea comunei cărășene Eftimie Murgu – numită odinioară Rudăria – într-o destinație turistică mult mai atractivă, care să aducă și beneficii comunității locale.
În anul 2019, la Eftimie Murgu s-a desfășurat prima ediție a proiectului „Collor the Village”, unde au fost renovate fațadele a 34 de case cu ajutorul a 250 de voluntari, iar în acest an comuna beneficiază pentru a doua oară de sprijinul financiar al Fundației Orange, care a selectat șapte proiecte în cadrul programului „Susține un ONG!”. Proiectul asociației „Acasă în Banat” presupune intervenții pentru repararea și întreținerea unor mori și includerea acestora în circuitul de vizitare, prin amenajarea unui traseu turistic care să permită accesul turiștilor, dar și crearea unei mărci proprii „produs în Rudăria” și sprijinirea localnicilor pentru a vinde atât făina de porumb sau grâu măcinată la morile tradiționale, cât și alte produse locale, insuficient cunoscute și promovate în momentul de față.
Țara morilor de apă
În urmă cu trei ani, reprezentanții asociației „Acasă în Banat” au pornit în căutarea morilor de apă din Banatul Montan, au descoperit peste 250 de astfel de mori, prea puțin cunoscute, și au decis să le restaureze, pentru a le repune în folosință dar și pentru a le transforma într-o destinație turistică de-a dreptul fascinantă, mai ales pentru vizitatorii deprinși cu traiul modern, pentru care astfel de instalații reprezentative pentru tehnica populară, deopotrivă funcționale, sunt cu totul necunoscute.
Un an mai târziu, a fost reparată prima moară, la Sasca Montană, cu sprijinul localnicilor, iar inițiativa a continuat cu proiectul „Salvăm morile de apă”, prin care, anul trecut, au fost renovate 12 mori din Banatul Montan.
Rudăria, un muzeu în aer liber
Întreaga zonă din Munții Almăjului în care se află și valea Rudăriei, cu complexul mulinologic, este un loc unic al arhitecturii populare românești, un adevărat muzeu în aer liber, printre cele mai importante de acest fel din întreaga Europă. Din cele 40 de mori de apă despre existența cărora se mai știe și care măcinau făină pentru câteva sute de gospodării, s-au mai păstrat 22 de mori cu ciutură înșirate de-a lungul cursului de apă, pe o lungume de trei kilometri în sat dar și în afara acestuia.
Legendele cu prinți, prințese, și tărâmuri fermecate pe care s-au ridicat unele mori, sporesc și mai mult farmecul locului. Roțile morilor, lucrate la început din lemn și apoi din metal, sunt acționate de forța apei, iar acestea funcționează în virtutea unei legi nescrise, care stabilește timpul de măcinat pentru fiecare familie, căci ele sunt stăpânite în devălmășie de localnici, într-o formă arhaică de proprietate, nefiind nici astăzi intabulate.
În anii postdecembriști, multe mori au ajuns în paragină, dar au fost salvate în bună parte printr-un program al muzeului Astra din Sibiu, care a obținut fonduri europene pentru acest complex. Multe mori au fost însă reparate folosindu-se diverse improvizații, canalele care aduc apa din râul care traversează comuna nu sunt întreținute, lipsesc elementele de identificare pentru turiști, peisajul e neamenajat iar morile din vatra satului nu sunt incluse în zona turistică. Aria naturală aflată pe teritoriul administrativ al comunei Eftimie Murgu este, totodată, o arie protejată de o mare biodiversitate, din păcate prea puțin pusă în valoare.
Proiectul „Hai la Rudăria!”
Radu Trifan, președintele asociației „Acasă în Banat”, precizează că din cele 22 de mori de la Rudăria, dintre care doar 12 se află pe lista monumentelor istorice, cele mai multe sunt cvasi-necunoscute. La ieșirea din sat sunt 6-7 mori care sunt vizitate de turiști și numai vreo doi morari fac demonstrații pentru amatori și practivcă un comerț rudimentar.
Proiectul din acest an dorește să creeze posibilitatea vizitării tuturor morilor, amenajarea unui traseu pentru drumeții pe jos sau cu bicicleta, descoperirea așezării și a locuitorilor ei și facilități pentru vânzarea produselor locale.
Reprezentantul fundației Orange, Andrei Amarghioalei, subliniază, la rândul lui, complexitatea proiectului, pentru ca oferta turistică din viitorul apropiat să nu se mai limiteze la vizitele întâmplătoare care au loc în prezent, într-o zonă limitată, la ieșirea din comună.
În acest an vor fi organizate trei campanii cu voluntari, prima urmând să aibă loc între 14 și 16 mai, când se dorește o acțiune de igienizare a albiei râului, efectuarea unor lucrări de întreținere la mori, montarea de indicatoare și organizarea unor ateliere de morărit, panificație sau ghidaj, pentru a atrage un număr cât mai mare de săteni în această campanie de promovare turistică a zonei. Cei care doresc să participe ca voluntari la această acțiune se pot înscrie completând acest formular. După finalizarea ultimei campanii, va avea loc și inaugurarea noului traseu, cu ghidaj, ca semn de depășire a turismului incipient practicat acum.
Surse foto: Acasă în Banat, wikipedia.org, caon.ro, expressdebanat.ro
Oo deci este vorba despre tovarasul userist Trifan, cel cu scoala vietii, care o face toti baietii!!! Inca o metoda de muls bani de la buget cu ong-uri din astea care nu fac nimic util pentru societate. Au gasit si ei niste ruine si gata hop sa o punem de un proiect de reabilitat niste daramaturi pe care nu le viziteaza nici dracu. Asa se fac banii in Romania baieti si fete, prin smenuri din astea nu prin munca cinstita.