Calendarele populare ale bănățenilor marcau, odinioară, toate sărbătorile religioase ale anului, de la Bobotează până la Crăciun, dar și pe cele laice, consemnând totodată unele obiceiuri legate de acestea.
Un vechi calendar bănățean menționează că duminica dinaintea Sfintelor Paști este sărbătoarea Floriilor, ziua intrării lui Iisus în Ierusalim. În această zi, în Banat se organizează procesiuni și pelerinaje iar oamenii poartă în mâini ramuri de salcie. Potrivit tradiției, aceste ramuri, ținute în casă, păzesc locuința de rele.
În Săptămâna Patimilor, Joimari este ziua în care spiritele celor săvârșiți din această viață, considerate protectoare, sunt așteptate acasă, și sunt invocate în Banatul montan cu cântecele ceremoniale, precum „Hai din Paști până-n Rusale/C-atuncea-i ziua mai mare”.
Pentru ca spiritele să recunoască locurile și să știe că sunt așteptate cu bucurie, la miezul nopții sau dis-de-dimineață, femeile aprind în cimitir, uneori și acasă, „focurele”, „joimărele” sau „luminiște”, niște focuri mici care ard repede și cu putere, și dau mici pomeni de pâine și apă.
Sărbătoarea Paștilor este cea mai mare sărbătoare a creștinătății, Ziua Învierii Domnului Iisus Christos. În unele sate din Banatul montan, românii taie brazdă verde din arie și o pun pe prag, pentru a păși în casă după slujba de Înviere, cu credința că aceasta are puteri benefice. În dimineața primei zile de Paști, se merge la biserică cu un coș în care se află câte puțin din toate bucatele, pentru a fi sfințite. Oul vopsit este principalul simbol al sărbătorii pascale, în Banat fiind ornat cu frunzulițe de trifoi sau pătrunjel care se fixează pe ouă, după care acestea se fierb și se colorează cu frunze de ceapă. Cozonacul și Lumina Sfântă de Paști nu trebuie să lipsească nici ele de pe masa de sărbătoare.
În funcție de sărbătoarea Sfintelor Paști, are loc în Banatul montan „măsuratul oilor”, când oile sunt duse la stână, la munte. Este o zi de petreceri câmpenești, care se trag din vechi practici magice, menite să marcheze începutul anotimpului de păstorit și e ziua în care se stabilește împărțirea laptelui între proprietarii oilor.
