INTERVIU Manic Sinners, supergrupul românesc de hard rock melodic, îşi pregătește albumul...

INTERVIU Manic Sinners, supergrupul românesc de hard rock melodic, îşi pregătește albumul de debut la o casă de discuri italiană

0
DISTRIBUIȚI

Amatorii de rock din România au avut parte de o veste cât se poate de bună în luna februarie a acestui an, atunci când s-a anunțat în mod oficial creearea grupului Manic Sinners. Compus din Adrian Igrișan, Ovidiu Anton și Toni Dijmărescu, trei muzicieni cu o bogată activitate și notorietate, trupa abordează un hard rock melodic și pregătește albumul de debut, „King of the Badlands“, disc ce va fi lansat în cursul anului 2021 de către casa de discuri italiană Frontiers Music, liderul mondial în sectorul rockului melodic. Albumul va conține 10 piese, care vor avea toate elementele pe care fanii acestui gen le așteaptă de la o asemenea producție, și va fi mixat și masterizat de către celebrul muzician și inginer de sunet, Alessandro Del Vecchio (Revolution Saints, Hardline, Jorn). În cele ce urmează, am realizat un interviu cu Manic Sinners și l-am întrebat pe Alessandro Del Vecchio cum a decurs procesul de mixaj al albumului de debut Manic Sinners.

În luna februarie ați lansat oficial proiectul Manic Sinners, cu care abordați genul hard rock melodic. Cum și când a apărut ideea acestui proiect și care este importanța acestui gen muzical în anul 2021?

Adrian Igrişan: Prin 2018, stând la taclale online cu Toni, m-a întrebat dacă nu aș fi interesat să lucrăm la un proiect de studio. Răspunsul meu a fost “da”, cu o singură condiție: ca eu să nu cânt la instrumentele cu care v-am obișnuit, adică vocal și chitară. Dacă vă întrebați de ce, răspunsul meu este foarte simplu: îmi era dor să mă exprim și la alte instrumente, pentru că odată ce aprofundezi un instrument și te îndrăgostești de el, apare această dorință. Ca să îți răspund și la cealată întrebare, trebuie să vizualizăm tendințele anilor precedenți și până în prezent, adică o automatizare și o robotizare generală. Eu cred că oamenii au nevoie de vibrație, de stări, pentru că până la urmă artă este despre a aduna suflete laolaltă. Cred că oricând va fi nevoie de melodie, de căldură, transmise prin energia muzicii rock. Doar știi că rockul nu este doar un stil de muzică, ci un stil de viață, și revine ciclic în prim-plan. Noi, până la urmă, nu am lucrat la acest material pentru a fi la modă sau nu, ci am lucrat pentru a exprima ce simțim, aici și acum. Judecând după reacția celor de la Frontiers Music, se pare că nu simțim greșit.

Cum s-a ajuns la semnarea contractului cu Frontiers Music?

Toni Dijmărescu: Nu știu dacă știați, dar eu pe lângă activitatea mea artistică am pregătire și în businessul muzical. Datorită acestui fapt, a fost relativ facil să stabilesc contacte cu entități din industria muzicală. Frontiers au răspuns pozitiv muzicii noastre și după o perioada de negocieri, am ajuns la un consens. Apreciem faptul că au dat dovadă de maleabilitate, țînând cont de aspectele noastre personale, ei fiind totuși cea mai mare casă de discuri de rock melodic din lume. Pe lângă asta, avem și o mulțumire interioară că poate am deschis o ușă și altor trupe de la noi din țară spre o carieră internațională.

Unde ați făcut înregistrările și care este rolul muzical ocupat de fiecare membru?

Adrian Igrişan: Toni și cu mine am înregistrat partea instrumentală în studiourile noastre personale, iar apoi l-am cooptat pe Ovidiu Anton în acest proiect, el fiindu-mi nu numai apropiat sufletește, dar și un artist valoros.


Împreună cu el am lucrat în București la tot ce ține de partea vocală. Vizavi de aportul muzical al fiecăruia, am să va rog să așteptăm lansarea albumului pentru a crea puțin suspans. Nu mi-o luați în nume de rău, dar va asigur că surprizele vor fi pe măsură!

O întrebare pentru Alessandro Del Vecchio: Cum a decurs procesul de mixaj al acestui album, dat fiind că ați lucrat separat, cu mii de kilometri distanță între voi, și în ce măsură îți vei pune amprenta pe acest disc?

Alessandro Del Vecchio: Ar fi fost fantastic să îi am pe băieți în studioul meu în timpul mixajelor, e mult mai bine, mai rapid și mai eficient. Dar timpurile în care trăim sunt cum sunt, deci trebuie să ne adaptăm la ele și să facem o treaba bună, pentru că fanilor nu le pasă dacă am lucrat cu trupa la material de la distanță sau nu. El trebuie să sune bombastic și să trasmită energia pe care o au piesele și trupa. În acest caz, distanța ne-a fost chiar de ajutor, fiindcă am putut să ne organizăm mai bine, să analizăm pașii următori și detaliile cu mai mare atenție. În mod normal, muncă de mixaj se face “pe ceas”, ceea ce este un factor de stres, iar această producție a fost una foarte relaxată. Cât privește soundul, un album de debut este pivotal pentru cariera unei trupe. În cazul meu, mă simt răspunzător pentru prima impresie și impactul pe care trupa îl va avea pe piață. Practic, voi face parte din istoria ei, prin acești primi pași pe care i-am făcut împreună. Eu am încercat să fac un mix detaliat și energic, iar de restul s-au ocupat acești băieți, care au compus un material atât de bun, făcându-mi munca mai ușoară și mult mai plăcută.

Care va fi primul single și cum va fi promovat albumul pe piața națională și internațională?

Toni Dijmărescu: În ceea ce privește primul single și modalitățile de promovare, după cum știți, Frontiers Music este o casă de discuri cu distribuție și expunere globală, iar aceste decizii le iau ei. Această experiență este nouă și pentru noi și de aceea chiar suntem curioși cum va decurge promovarea în țări cum e Japonia, unde știm că totul e diferit, dar unde există o piață importantă pentru acest gen de muzică rock. Ca exemplu, piața japoneză pretinde o piesă bonus, astfel că pe varianta japoneză a albumului nostru se va găși o piesă în plus.

Cum v-a afectat pandemia procesul de creație și cum vedeți ieșirea din această criză, credeți că lumea va fi la fel și după?

Adrian Igrișan: Pandemia nu ne-a afectat numai pe noi, suntem conștienți de asta – a afectat o planetă întreagă. Eu fiind obișnuit de atâția ani să mă exprim pe scenă, prima mea senzație a fost că mi se golește sufletul. Sincer, nu am putut pune mâna pe niciun instrument pentru câteva luni. Apoi, încet-încet, am reînceput să funcționez, iar în acest moment chiar am speranța că putem reveni la o viață cât de cât normală. Nu știu cât va mai dura, dar sper din tot sufletul să reîncepem să trăim, să simțim, să restrângem rândurile, pentru a nu ne pierde umanitatea de tot. Această problema este mult mai profundă decât un concert sau decât o ieșire la terasă. Sunt sigur că suntem afectați emoțional și mental mai mult decât credem și nu pot să dau un pronostic, cel mult pot spera la o revenire cât mai aproape de ceea ce a fost înainte – cu mențiunea că mi-aș dori să nu repetăm greșelile din trecut. Ar fi frumos să învățăm din experiența asta ceva și sunt convins că pe lângă sintagma “pe vremea lui Ceaușescu” vom avea și sintagma “înainte de pandemie”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.