Piesa de rezistență a PNRR sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă, arată planul, care a fost făcut public miercuri de către autorități. Alocarea totală a planului este de 29,2 miliarde de euro.
În total, România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a demarat, în luna ianuarie, un proces de întâlniri și consultări tehnice interministeriale și de consultări publice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență în scopul punerii acestuia în acord cu Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență. La cele 13 dezbateri publice organizate de MIPE s-au înscris peste 3.900 de persoane, iar 78% dintre acestea s-au înscris la cel puțin două evenimente.
De asemenea, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus la dispoziția ministerelor, instituțiilor, organizațiilor și persoanelor fizice interesate o Fișă de Reforme și Investiții, prin intermediul căreia acestea au putut trimite propuneri pentru actualizarea Planului Național de Reformă și Reziliență (PNRR) într-o formă standardizată și simplificată. Detalii, aici
În total au fost primite 1.700 propuneri, din care 1.470 ca urmare a consultării publice. Fiecare dintre acestea au fost analizate și, în măsura în care se încadrau în obiectivele vizate de PNRR, au fost integrate în documentul final.
Conform documentului, sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide. În fiecare an sume tot mai mari sunt transferate de la bugetul de stat la bugetul de pensii: 2,5 miliarde lei în 2019 – 12,4 miliarde lei în 2026. Reforma sistemului de pensii înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate.
Va fi introdus venitul minim de incluziune care va descuraja inactivitatea și va încuraja oamenii să își găsească un loc de muncă. Salarizarea în sistemul bugetar va cunoaște o transformare esențială, vom introduce un concurs de intrare în funcția publică pe bază meritocratică, așa cum este de exemplu la Comisia Europeană, astfel încât cei mai buni dintre noi să ajungă în serviciul public și statul român să fie un loc pentru care este o mândrie să muncești.
„Va fi adevărata revoluție în administrația publică. Vom reforma și vom depolitiza companiile de stat. Sunt esențiale și reformele în justiție, prin PNRR ne angajăm să revigorăm lupta anti-corupție și o mai bună gestionare a resurselor umane din sistem.
Marile investiții din sistemul de transport, pe care le voi detalia în cele ce urmează, vor fi susținute și de reforma sistemului de taxare – taxare verde, un nou sistem de taxare a drumurilor și promovarea transportului cu zero emisii de carbon”, mai arată planul.
Documentul promite că în 2026 vor exista și 1.630 km noi rețele de apă construite și 2.470 rețele noi de canalizare. Tot pentru prima dată, va apărea cadastrul apelor.
„Prin PNRR combatem tăierile ilegale de păduri și toată masa lemnoasă va fi monitorizată digital, Romsilva va fi reformată și va munci pentru menținerea pădurilor României. Plantăm 45.000 de hectare de pădure, prin cel mai mare program național de acest fel. Vom avea perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare, și refacem perdelele forestiere care existau în interbelic și au fost tăiate de comuniști. Mai refacem canalele din Delta Dunării și instaurăm noi arii protejate, inclusiv în orașe: creăm rețeaua ariilor protejate din orașe”, mai arată documentul.
Urmează a fi implementată și garanția pentru ambalaje, care va elimina plasticul care e peste tot pe lângă drumuri, prin păduri și prin râuri.
„Vom avea peste tot senzori de măsurare a calității aerului. Statul român nu a vrut până acum să măsoare calitatea aerului, crezând că noi, cetățenii, nu ne vom da seama. Am avut fonduri europene pentru aparatură de măsurare a poluării din aer și nu au fost folosite. Această ipocrizie încetează prin PNRR: vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noștri să poată să respire. Vom avea 553 de kituri de măsurare în timp real a poluării din aer. Și nu doar că vom ști care e calitatea aerului, dar prin PNRR Garda de Mediu va fi înzestrată cu aparatură de intervenție astfel încât legea și standardele de mediu să fie aplicate”, asigură autoritățile.
În 2026 vom vedea 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8, și vor fi construite pe aceste tronsoane 52 de stații electrice, cu 264 de puncte de încărcare.
În total prin PNRR (transport, energie, fondul UAT) vom exista câteva mii de stații de încărcare electrică. O altă promisiune este modernizarea a 311 km de cale ferată, și noi magistrale de metrou de 12,7 km, în București și Cluj Napoca.
Alte promisiuni sunt trenuri cu alimentare pe hidrogen, pe o linie care nu este electrificată. „Prin PNRR vom intra cu Hidroelectrica într-un proiect pan-european de dezvoltare a tehnologiei pe hidrogen, astfel ca să fim parte din revoluția acestei tehnologii pe care o declanșează Comisia Europeană”.
Prin componenta „Valul Renovării” România va avea 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate, precum și un registru național al clădirilor.
În 2026, toate instituțiile publice ar trebui să fie legate într-un cloud guvernamental, 30.000 de funcționari publici vor avea competențe digitale și 65 de instituții au securitate cibernetică sporită. Educația va fi digitalizată, iar bibliotecile nu mai decad, ci sunt transformate în hub-uri de învățare și dezvoltare pentru copii și adulți.
De asemenea, în România anului 2026 ANAF ar trebui să fie o instituție eficientă, care aduce mai mulți bani la bugetul de stat fără a crește taxele, ci datorită conformării voluntare.
Alte prevederi sunt simplificarea procedurilor de înființare/de ieșire de pe piață a firmelor, de constituire și funcționare a punctelor de lucru, precum și reformarea licențelor/ autorizațiilor/ certificatelor privind afacerile din România). De asemenea, este alocată finanțării companiilor o sumă record: 2,2 miliarde de euro, prin instrumente financiare și diferite alte scheme de finanțare. În 2026, 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate cu fonduri din PNRR, 280 de firme sprijinite pentru listare la bursă.
Mai puțină sărăcie, mai multe școli și spitale
România anului 2026 ar trebui să aibă mai puțini oameni inactivi, mai mulți copii vor putea să rămână în familii și va fi în țară mai puțină sărăcie, conform Planului Național de Redresare și Reziliență făcut public miercuri de către Guvern.
Vor fi introduse tichete de muncă și pentru cel puțin 60.000 de lucrători din sectoarele serviciilor prestate la domiciliu, munca va fi formalizată. Minim 350 de structuri de economie socială vor fi nou înființate cu minim 2.450 locuri de muncă noi create.
Tot în 2026 în administrația publică toate posturile ar trebui să fie ocupate prin concursuri corecte și transparente. De asemenea, România va avea o nouă strategie anti-corupție iar la bugetul de stat vor intra mai mulți bani din prejudicii recuperate și bunurile ilegale confiscate. Legile justiției vor fi modificate și sistemul va putea funcționa eficient în slujba tuturor românilor.
Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli vor primi resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual. Mulți elevi vor fi sprijiniți să intre în programe de studiu în regim dual, vom apărea 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal. Vor fi operaționalizate 140 de creșe și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii.
În sănătate, vor fi 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal. În plus, 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanță transport nou-născuți (pentru centrele regionale).
În municipiile reședință de județ, dar și alte municipii, orașe și comune vor fi suprafețe extinse cu laboratoare urbane verzi, peste 3.000 km piste pentru biciclete, câteva mii de locuințe sociale pentru tineri sau specialiști din sănătate sau învățământ, câteva sute de vehicule electrice.
„Prin PNRR am ales să încurajăm turismul de destinație, punem în valoare obiective și rute prea puțin scoase din cutie până acum. Vom avea adevărate comori de descoperit: 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii; vor mai fi puse în valoare 30 castele, 95 biserici și mănăstiri, 15 cule, 20 curii, 20 fortificații romane, 20 de sate cu arhitectură tradițională, 30 obiective gastronomice și multe altele”, arată documentul.
Pentru prima oară într-un program guvernamental sunt incluse muzeele memoriei: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, Memorialul Revoluției Decembrie 1989/ Timișoara Capitală Europeană a Culturii, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmației.
Planul este gândit astfel încât nicio regiune să nu ducă lipsă de investiții, dar în același timp să ajute mai mult regiunile mai puțin dezvoltate în tranziția mai rapidă spre media europeană. Astfel, zona Moldovei va beneficia de o injecție majoră de capital. Prin finanțarea autostrăzilor A7 și A8 ce vor lega regiunea de București și de Transilvania, se va asigura o conexiune rapidă ce va permite o creștere a nivelului de investiții străine și implicit a locurilor de muncă bine plătite. Regiunea Sud-Vest va avea proiectele pilot cu rețelele de gaz natural în combinație cu hidrogen, ținând cont că este regiunea din România cea mai slab conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă. Și regiunile puțin mai dezvoltate cum ar fi Sud-Est, Sud-Muntenia, Centru, Nord-Vest și Vest vor beneficia de finanțări semnificative în domenii importante cum ar fi educația, sănătatea, energiile regenerabile, eficiența energetică, transport, sisteme de apă, împăduriri și altele. Nu în ultimul rând, deși la nivel economic regiunea București-Ilfov este foarte dezvoltată, ajungând în 2018 la un nivel de 152% din PIB-ul mediu al Uniunii Europene, PNRR propune o serie de investiții relevante și pentru această zonă precum infrastructura de metrou, în domeniul sănătății, în zona de eficiență energetică și în infrastructura de educație.
