Municipalitatea a fost acuzată, marți, la dezbaterea publică organizată online, de lipsă de predictibilitate. Mai exact, timișorenii care locuiesc în clădiri istorice și au demarat lucrări de renovare pe banii lor au reclamat faptul că instituția nu și-a anunțat mai din vreme intențiile și astfel nu mai pot beneficia de 20% finanțare nerambursabilă din valoarea lucrării de consolidare și renovare a imobilului.
Câțiva timișoreni, consilieri locali și angajați ai Primăriei Timișoara au luat parte la discuțiile ce au vizat Procedura cadru privind majorarea impozitului pe clădirile neîngrijite/degradate, precum și Proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea Programului de sprijin financiar pentru creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Timișoara.
Conform proiectului, toate imobilele istorice, care sunt individuale sau din ansamblu de monumente vor beneficia de două variante de finanțare. Pe de o parte, primăria o să ofere un grant de 20% din costuri, iar 80% din valoarea lucrărilor o va da sub formă de finanțare rambursabilă și asociațiile de proprietari au cel mult zece ani la dispoziție să dea înapoi acești bani, în baza unui contract de ipotecă imobiliară, fără dobândă. Cu acești bani, eligibile sunt cheltuielile pentru reabilitarea fațadei, tâmplărie și schimbare acoperiș.
Partea nouă este că se vor putea executa aceste lucrări din partea Primăriei Timișoara, municipalitatea va putea încheia un contract cu firmele de construcție, iar primăria apoi va implementa reabilitarea în sine.
În al doilea rând, pentru clădirile care se află în situri istorice, care nu sunt clasificate ca monument, Primăria Timișoara oferă o finanțare rambursabilă pe zece ani, de 50%, cu un contract de ipotecă imobiliară. Acest program este doar pentru persoane fizice.
Dezbaterea era necesară înainte ca proiectele să fie supuse aprobării Consiliului Local Timișoara.
Consilierul local Paula Romocean de la USR PLUS, specialist în proiecte de reabilitare, a precizat că de la lansarea inițiativei, în urmă cu aproape o lună, zonele prioritare de intervenție au fost extinse. Spre exemplu, în acest program pot aplica acum și cei care locuiesc în zona Badea Cârțan. Aceasta a precizat că persoanele juridice care dețin spații în clădirile istorice nu vor primi finanțare.
„Am decis că vom accepta la finanțare clădirile care au ris seismic doi cu condiția ca expertul tehnic să precizeze expres că nu sunt necesare lucrări de consolidare care să condiționeze executarea lucrările de reabilitare a fațadei și a acoperișului.
Autorizația de construcție și certificatul de urbanism vor fi emise în termen de 15 zile și fără a se plăti vreo taxă. Proprietarii acestor imobile vor fi scutiți de plata impozitului pe o perioadă de cinci ani consecutivi de la data recepției lucrărilor”, a declarat, marți, consilier local Paula Romocean.
Au existat câteva reproșuri din partea participanților la dezbatere deoarece ar fi vrut să beneficieze de sprijinul primăriei dacă ar fi știut din timp despre inițiativă. Însă cum au început deja lucrările pe banii lor, înscrierea în program nu mai este posibilă.
La întrebarea dacă se pot finanța lucrări parțiale la clădirile istorice având în vedere costurile foarte ridicate, Paula Romocean a răspuns: „Nu am luat în calcul lucrări parțiale de genul repararea învelitorii, dar o să analizăm și revenim cu un răspuns pe această temă”.
Administratorul unui imobil de pe strada General Henri Berthelot, preocupat de faptul că locatarii pe care îi reprezintă se tem că e necesară garanție ipotecară, a fost liniștit de consilierul local.
„Trebuie să le explicați că vor încheia un contract de ipotecă, dar și că sumele nu vor fi atât de mari încât să aibă emoții că-și vor pierde apartamentul. În caz de neplată bineînțeles că vor fi executați, dar nu cred că e cazul”, a precizat Paula Romocean.
Un alt participant la dezbatere a fost de părere că tot mai multe clădiri istorice ar trebui renovate până în 2023, anul Capitalei Culturale Europene.
„Sper că se va repara Timișoara ca să nu arate ca Sarajevo după război pentru că sunt clădiri în Piața Libertății care efectiv așa arată”, a fost de părere Boris Velciov.
În 2021, primăria a prevăzut 1 milion de lei pentru acest program, dar acesta va continua și în anii următori.
„Suma cu siguranță va fi rectificată după cum a spus și domnul primar și este un program multianual. Supraimpozitarea se aplică tuturor clădirilor degradate nu doar celor istorice”, a mai spus Paula Romocean.
Roxana Soceanu, avocat și proprietarul unei clădiri în Cetate, a reproșat că nu există predictibilitate. Ea și familia sa au început lucrările fără grant și cu multe documentații, au fost trei ani în care spune că a ținut corespondența cu primăria.
Daniela Țeicu, inspector la Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice din cadrul Direcției de Urbanism, a precizat că pentru a intra în program este nevoie de acordul tuturor locatarilor din clădirea istorică.
O altă problemă a fost ridicată de către Ramona Pascu, arhitect, proiectant cu experiență în renovarea clădirilor istorice. Aceasta a precizat, în cadrul dezbaterii publice, că există doar șapte persoane autorizate în Timiș de Ministerul Culturii, iar dintre acestea doar patru sunt specializate în restaurarea clădirilor istorice, ceilalți având competențe pe partea de urbanism.
„Numărul mic de persoane specializate vor face să fie reduse proiectele care vor fi depuse spre finanțare. Primăria poate în vreun fel sprijini cu o intervenție la Ministerul Culturii să se poată realiza o sesiune accelerată de acreditare a specialiștilor? Altfel, cel puțin din punctul de vedere al Capitalei Culturale, timpul este foarte scurt și patru persoane nu știu dacă vor putea să ducă numărul de proiecte care vor fi reabilitate. Ar trebui clarificat acest aspect pentru că pe noi, proiectanții, ne interesează”, a spus arhitectul Ramona Pascu.
