Fascinantele exponate ale lunii, în muzeele din vestul țării. Cum se călătorea...

Fascinantele exponate ale lunii, în muzeele din vestul țării. Cum se călătorea cu avionul de la Arad, acum 80 de ani

0
DISTRIBUIȚI

Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu Galeriile „Turnul de apă” Arad, au adus în această lună în atenția publicului un alt bun de patrimoniu național și european mai puțin cunoscut, care spune o poveste de demult.

Obiectul ales, unic în muzeu, face parte din generoasa donație a Margaretei Braun (1907-1995), membră a comunității evreiești din Arad, și a fost achiziționat de mama ei, Cecilia Goldschmidt, o femeie de afaceri extrem de apreciată în înalta societate a orașului. Educată la Arad și Szeged, Cecilia Goldschmidt s-a căsătorit la începutul secolului trecut cu un avocat de succes din orașul Fiume, dar după nașterea Margaretei, căsnicia s-a destrămat și Cecilia, împreună cu fiica ei, au revenit la Arad, unde întreaga avere a familiei a fost pierdută după primul război mondial, în urma falimentului băncii „Victoria”. Cecilia nu s-a dat bătută și în anii interbelici s-a asociat cu un om de afaceri arădean și a pus bazele firmei de confecții „Fortuna”. A deschis un magazin chiar în centru, lângă teatru, și s-a specializat în comercializarea produselor de confecții la târgurile din Vechiul Regat. Fiica sa, Margareta, ajutată de soțul ei, Iosif Stern, a deschis, tot la Arad, casa de modă „Diva”, iar în anii ʹ30, familia și-a extins afacerile la Băile Herculane și Turnu-Severin.

Cecilia Goldschmidt obișnuia să călătorească des de la Arad la Turnu-Severin, de regulă cu avionul, căci în anii 1939-1940, pe aeroportul din Arad operau cel puțin trei companii aeriene: Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul (L.A.R.E.S.), Air France și Lufthansa, cu zboruri interne și internaționale. Din timpul acelor călătorii, s-a păstrat un bilet de avion emis de compania românească L.A.R.E.S. pe linia internă 2113 (Arad – Timișoara – Turnu Severin – Craiova – Turnu Măgurele – București), care asigura transportul cu avioanele Dragon Rapide 89.

Acesta fusese achiziționat pe numele Ceciliei Goldschmidt, probabil de la agenția companiei deschisă la parterul hotelului „Crucea Albă” (actualul hotel „Ardealul”), pentru cursa Arad – Turnu-Severin din data de 28 septembrie 1940. Călătoria de la Arad la Turnu-Severin dura o oră și jumătate, cu o scurtă escală pe aeroportul din Timișoara. Călătorii și bagajele beneficiau de transport gratuit cu autobuzele din orașe până la aeroport și invers, iar fiecare călător era asigurat de companie cu 880.000 de lei în caz de deces sau invaliditate și cu 880 de lei pe zi până la vindecare. Prețul unui bilet de la Arad până la orașul de pe Dunăre era de 800 de lei, în preț fiind inclus și un bagaj de 15 kilograme, iar un bilet de avion de la Arad la București costa 1.750 de lei.

Mult mai scump era un bilet până la Berlin, 5.600 de lei, dar la vremea respectivă, salariul directorului Palatului Cultural era, bunăoară, de 7.450 de lei. Compania românească mai opera de pe aeroportul arădean trei zboruri săptămânale spre Cluj și Cernăuți, iar cursa trisăptămânală București – Budapesta – Viena – Berlin avea escală la Arad. Treptat, zborurile au fost suspendate iar în timpul celui de-al doilea război mondial, aeroportul arădean era folosit doar în scopuri militare. Compania a fost desființată după război și înlocuită cu societatea T.A.R.S., devenită din 1954 T.A.R.O.M.

Primul ceas mecanic portabil de dimensiuni reduse datează de la începutul secolului al XVI-lea, și a fost creat de Peter Heinlein, ceasornicar din Nürnberg. Perioada de apogeu al acestora este însă  în perioada ArtDeco, când erau folosite frecvent drept accesorii, mai ales la serate și recepții. Muzeul Banatului Montan din Reșița expune în această lună un ceas de buzunar din 1906, achiziționat de la Gheorghe Bogdan din comuna cărășeană Carașova. Ceasul este confecționat din email alb acoperit cu sticlă, cu un cadru de metal argintat. Pe cadran sunt imprimate cifre arabe, două indicatoare de forme diferite pentru ore și minute, iar în partea de jos a acestuia, într-un cerc, sunt reprezentate gradațiile unui minut împărțit în șase intervale a câte zece unități.


Partea din spate este acoperită cu un capac din metal argintat, pe partea interioară fiind trecut numele firmei „DOXA”, fondată în 1889 în localitatea elvețiană Neuchatel de Georges Ducommun, care intrase în breasla ceasornicarilor de la 12 ani. Produsele fabricii, care există și astăzi, au fost recunoscute internațional în 1906, când firma a primit o medalie de aur la expoziția internațională de la Milano.

Un cuțit balcanic de tip bichac realizat în anul 1879 la Sarajevo și intrat în colecțiile Muzeului Național al Banatului în 1959, fiind un unicat între piesele de patrimoniu ale instituției, este exponatul ales pentru luna septembrie. Meșteșugurile și comerțul  deveniseră îndeletniciri înfloritoare în orașe după consolidarea autorității otomane în Balcani, și producția artizanală de armament a cunoscut o dezvoltare importantă, mai ales în secolul al XIX-lea, în provincii periferice precum Bosnia sau în cele în care anarhia amenința teritoriile în care autoritatea otomană era slăbită, cum se întâmpla în nordul Albaniei. Armele se produceau atât pentru nevoile locale cât și pentru alte provincii ale Imperiului Otoman. În Peninsula Balcanică s-au confecționat numeroase arme de mici dimensiuni, precum  cuțitele bichac cu un singur tăiș, produs pe scară largă, dar și pumnalul încovoiat, hangerul sau kindjal-ul, un pumnal de origine caucaziană, mai puțin utilizat.

Bichac-ul produs în centrul armurier de la Sarajevo avea anumite caracteristici: mânerul era placat cu plăsele de fildeș, avea multe încrustații de alamă sau alte metale în corpul piesei iar teaca era făurită din lemn și placată în întregime cu tablă de alamă gravată în zig-zag sau decorată prin batere. Uneori, lamele cuțitelor erau încrustate cu decoruri orientale, fiind trecut totodată numele centrului armurier și anul făuririi piesei, cum apare și pe cea din colecția muzeului timișorean.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.