Poveștile unor obiective turistice mai puțin cunoscute de pe Clisura Dunării, spuse...

Poveștile unor obiective turistice mai puțin cunoscute de pe Clisura Dunării, spuse cu ajutorul tehnologiei moderne

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-498058942">

Asociația culturală „Călător prin România” a pornit de la ideea că fiecare are un loc al lui, pe unde a trecut și care i s-a lipit de suflet, și și-a propus să promoveze obiective turistice și monumente istorice, gastronomia locală și portul popular din diferite regiuni ale țării, atât pentru turiștii români cât și pentru cei veniți din străinătate. Prin acest proiect, asociația își dorește să sporească interesul turiștilor pentru patrimoniul cultural al României, să pună în valoare monumentele uitate și să păstreze vie memoria generațiilor și a vremurilor demult apuse.

Asociația își materializează proiectul într-o manieră creativă, cu mijloace de ultimă generație, punând la dispoziția vizitatorilor plăcuțe multilingve care oferă, cu ajutorul codurilor QR, cele mai interesante informații și detalii despre locurile demne de vizitat, care pot fi astfel rapid aflate. Astfel de plăcuțe au apărut deja pe mai multe monumente din Clisura Dunării, mai mult sau mai puțin cunoscute.

Povești ale edificiilor ajunse în ruină

Plăcuțe cu cod QR au fost montate pe obiective turistice din satele comunei Socol, care vorbesc despre istoria locului. La Baziaș, vizitatorii pot vedea ruinele fostului hotel Bauer, cu primul casino din actuala Românie, în care a stat principele Carol în ziua în care a ajuns în portul de pe Dunăre. La vremea respectivă,  Baziaș se afla su stăpânirea Imperiului austriac și era un important nod de legătură între Europa răsăriteană și cea centrală. Tot aici au fost găzduiți împăratul Franz Josef, împărăteasa Sissi, dar și povestitorul danez Hans Christian Andresen, care a poposit aici în toamna anului 1841, cu prilejul uneia din lungile sale călătorii, sau poetul Mihai Eminescu. Tot la Baziaș pot fi văzute și ruinele impozantei gări de altădată, calea ferată Oravița-Baziaș, inaugurată în 1854 și folosită mai bine de un secol, fiind cea mai veche de pe actualul teritoriu al României. O parte a drumului feroviar și gara, din care se mai vede astăzi doar o anexă, au fost demolate în anii ʹ60 ai secolului trecut, fiind inundate când s-a construit barajul de la Porțile de Fier.

Monumente de arhitectură religioasă sârbești

Sunt marcate, de asemenea, și cele mai importante monumente de arhitectură  religioasă ale sârbilor din Clisura Dunării, precum mănăstirea sârbească „Sf. Sava”, din Baziaș, despre care legenda spune că a fost ridicată în 1225 de Sfântul Sava Nemanjic, primul arhiepiscop al sârbilor, care s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni puternice, sau mănăstirea Cusici din satul Zlatița, construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, unde, așa cum atestă săpăturile arheologice, a existat o mănăstire încă din secolul al XV-lea, ale cărei ruine s-au păstrat.

Un alt monument este biserica ortodoxă sârbă Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Moldova Nouă, construită între anii 1774 și 1777 în stil baroc vienez, care a fost sfințită de episcopul sârb al Caransebeșului și Vârșețului, Vichentie Popovici. Pictura murală a bisericii, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, și se remarcă, la rândul ei, prin influențele baroce. La rândul lor, bisericile sârbești de la Zlatița, Socol sau Câmpia merită văzute.

„Mica deltă a Banatului”

Nu în ultimul rând, rezervația naturală Balta Nera, supranumită „mica deltă a Banatului”, o arie protejată de interes național aflată pe teritoriul administrativ al comunei Socol, este un loc care trebuie vizitat. Rezervația se întinde pe o suprafață de zece hectare, la poalele Munților Locvei, unde Nera se varsă în Dunăre, și este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier.

În mijlocul vegetației abundente, specifice zonelor umede, viețuiesc numeroase specii de păsări migratoare sau sedentare, mamifere, amfibieni, reptile și pești. Plopil alb, răchita albă și roșie, specii de ierburi, stuful, papura, dar și stânjenelul galben de baltă, trifoiul cu patru foi sau crinul de baltă sunt câteva specii reprezentative ale florei din rezervație. Ostrovul lui Decebal de la Moldova Veche, o insulă de peste 300 de hectare aflată în mijlocul Dunării, este, de asemenea o rezervație naturală cu o mare biodiversitate, care așteaptă să fie redescoperită.

Surse foto: Facebook, carasanul.ro, portalturism.com, travellerinromania.wordpress.com, wikipedia.org, romaniamama.ro, cniptmoldovanoua.ro, mapio.net

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.