Șapte trasee turistice de neratat în Ținutul Pădurenilor FOTO

Șapte trasee turistice de neratat în Ținutul Pădurenilor FOTO

1
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-929634724">

Nu mai puțin de șapte trasee turistice străbat întinsul Ținut al Pădurenilor din județul Hunedoara, în care vechile ocupații ale localnicilor sunt pe cale de dispariție, dar care a rămas vestit pentru frumusețea locurilor și păstrarea multor tradiții: drumul băieșilor, drumul fierului, drumul marmurei, drumul ecumenic, aventură în pădurenime, Mănăstire-lac Cinciș și Valea Runcului.

Drumurile unor străvechi ocupații

Primul traseu, cel al băieșilor, care evocă o străveche ocupație a localnicilor – mineritul și topirea fierului – urmează drumul zilnic străbătut de minerii din satele Ruda, Florese, Vălari, Toplița și Goleș, care lucrau la mina din Ghelari. Drumul, poate fi străbătut doar pe jos, în aproximativ șase ore, dar este mărginit de peisaje minunate, care alungă oboseala.

Traseul pornește din Ghelari spre Ruda, iar în zare se poate vedea platoul Măstăcăneț, care oferă o priveliște minunată, ce poate fi admirată dintr-un turn de observație ridicat chiar la ieșirea din Ghelari, continuă pe lângă Vârful Pleșa și străbate pădurea, spre satul Vălari, apoi, pe valea pârâului Vălăriței, până la Toplița. Reîntoarcerea la Ghelari se face pe Valea Tăului și pe poteca minerilor, marcată,  care traversează pădurea. Printre obiectivele turistice aflate pe acest traseu se numără fostele amenajări de bocșe de producere a mangalului pentru fostul furnal din Toplița, și ruinele acestuia, cel mai vechi din zonă.

Drumul fierului din Munții Poiana Ruscă leagă pe o scurtătură localitățile Ghelari și Govăjdia, ambele cu o  veche tradiție minieră, și reconstituie istoria acestui meșteșug, Govăjdia fiind așezarea în care se mai păstrează un furnal construit în timpul Imperiului Austriac, între anii 1806 și 1810, pe locul unui atelier metalurgic medieval, care este unic în România și cel mai vechi din lume păstrat până astăzi, în timp ce Ghelari e locul în care a funcționat un cuptor de redus minereuri de fier și mai există încă ateliere de fierărie de pe vremuri. De-a dreptul spectaculos este și drumul marmurei, care duce spre cariera de marmură de la Alun și la satul cu același nume, cu clădiri și drumuri așișderea din marmură, care este astăzi aproape părăsit.

Vechi biserici și frumuseți naturale

Traseul ecumenic are drept punct de plecare vestita biserică din Ghelari, care domină localitatea și este considerată cea mai mare biserică rurală de pe teritoriul României, biserica reformată din aceeași localitate, biserica de marmură din Alun, biserica de piatră din Ruda sau o bisericuță de lemn veche de peste două secole, care a supraviețuit la Vălari.

Iubitorii de păduri se pot aventura pe potecile din întinsele păduri care înconjoară întregul ținut, de unde se trage și numele acestuia, iar traseul Mănăstire-lacul Cinciș, unde a fost construit un baraj de acumulare, este și el o adevărată încântare pentru iubitorii de natură. Traseul Runcu, aflat la 14 kilometri de Hunedoara, are doar doi kilometri și pe o porțiune se suprapune cu fosta linie de cale ferată îngustă care lega Hunedoara de Govăjdia. Pe acest traseu, amenajat de direcția silvică, turiștii pot vedea un habitat natural cu peste o sută de specii de plante, dintre care una este specifică Transilvaniei iar alta României.

Deocamdată, aceste trasee cu grade diferite de dificultate mai necesită multe amenajări pentru a deveni adevărate rute turistice menite să atragă turiștii care ar putea asigura supraviețuirea localnicilor din Ținutul Pădurenilor.

Surse foto: mesagerulhunedorean.ro, zhd.ro, oco.ro, mapio.net, ideipentruvacanta.ro, crestinortodox.ro, wikipedia.org, tinutulpadurenilor.eu, biserici.org

1 COMENTARIU

  1. Și oare când vom începe sa scriem tot adevarul nu doar ceea ce se comanda?
    In Munți Poiana Rusca este o așezare la fel de veche in care se prelucra fierul, se numește comuna Nadrag in care era un combinat siderurgic care pleca de la minereul de fier extras in zona si împreuna cu lemnul din pădurile dimprejur producea de la lanrturi pentru utilaje la cuptoare pentru gătit si găleți.
    La Gavojdia era doar capătul liniei ferate înguste care aducea lemnul si produsele din fier de la Nadrag.
    Ce bine ar fi dacă cei ce scriu articole s-ar mai documenta înainte de ar scrie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.