Destinații din vestul țării pentru scurte excursii care vor crea amintiri dragi de Crăciun

Crăciunul este, poate, cea mai îndrăgită sărbătoare a creștinilor de pretutindeni, iar românii i-au dat dintotdeauna o semnificație specială, păstrându-i atmosfera magică printr-o serie de tradiții care dăinuie și astăzi.

Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos e petrecută de cei mai mulți acasă, în familie, sau la rudele apropiate, dar e cinstită cum se cuvine în orice loc din țară, unde slujbele închinate acestei sărbători, pe alocuri albul imaculat al zăpezii, căldura din fiecare casă, cu bradul împodobit sub care sunt așezate darurile și mesele îmbelșugate, colindătorii, obiceiurile locului, păstrate de generații, și atmosfera de sărbătoare care te întâmpină pretutindeni, te fac să nu te simți străin nicăieri. De aceea, mulți aleg să petreacă zilele Crăciunului într-un loc ospitalier ales cu grijă, care întregește bucuria și farmecul acestei sărbători și lasă amintiri de neuitat.

Crăciunul la mănăstiri și biserici

Cum tradițiile religioase se află în prim plan în aceste zile, vizitarea unor mănăstiri sau biserici, unde spiritul creștin e mai viu decât oriunde, sau locuri unde datinile strămoșești s-au păstrat încă vii, poate fi o alegere pentru mulți.

Nu departe de Timișoara se află mănăstirile Șag-Timișeni și Cebza, de care se leagă vechi legende despre puterea vindecătoare a locurilor, și unde credincioșii pot asculta slujbele legate de taina Crăciunului. Alte locuri pline de smerenie sunt vechile mănăstiri Săraca, aflată nu departe de Gătaia, sau așezământul monahal de la Partoș, din apropierea comunei Banloc. Cei care doresc să facă o plimbare mai lungă, se pot bucura de această sărbătoare la mănăstirile Izvorul lui Miron sau Fârdea. Lângă Arad, cele mai vizitate și îndrăgite mănăstiri sunt cele din Gai și Hodoș-Bodrog, în Caraș-Severin mănăstirile de la Călugăra sau Piatra Scrisă, dar și numeroasele schituri aflate pe munte sunt printre cele mai căutate de cei care și-au propus în aceste zile să facă vizite ecumenice. În județul Hunedoara, mănăstirea Prislop este, ca întotdeauna, un loc de pelerinaj, precum și schiturile din locurile devenite popasuri turistice.

În vestul țării există, de asemenea, mai multe biserici cu hramul „Nașterea Domnului”, precum biserica de lemn din satul Dragomirești, aproape de Lugoj, sau bisericuțele din satele hunedorene Țărățel sau Dumbrava de Sus, lângă orașul Brad, cu vechi icoane și picturi interioare.

Datini străvechi în satele de munte

În multe sate din vestul țării, colindele mai răsună pe ulițe, mesele sunt încărcate cu bucate tradiționale din porc și cozonaci, iar localnicii îmbracă straiele populare de sărbătoare, pentru a merge la slujba de la biserică. Datini străvechi se păstrează mai ales în satele de munte, precum cele de pe valea Jiețului locuite de momârlani, care se consideră descendenți direcți din daci și romani, sau în satele din Ținutul Pădurenilor ori Țara Hațegului, unde obiceiuri arhaice sunt respectate și astăzi. Călușerul din unele sate hunedorene este un joc ritualic legat de sărbătoarea Crăciunului, precum și ritualul îngropării Crăciunului vechi și al renașterii Crăciunului nou.

Vechi rânduieli de Crăciun se păstrează și în sate din Banatul Montan, și tot în Banat, dubașii, îmbrăcați în costume populare, vestesc în ziua de Ajun Nașterea lui Iisus Christos prin străvechi colinde, după care urmează zilele  sărbătorii Crăciunului, cu tradițiile lor. La castelul regal din Săvârșin, unde colindatul dubașilor este o tradiție, au fost făcute, ca în fiecare an, pregătirile de Crăciun, din care nu lipsesc sutele de pachete pe care Casa Regală le împarte oamenilor nevoiași din comună.

Surse foto: wikipedia.org, arhivă, crestinortodox.ro, clujwebstory.ro, adevarul.ro, gohunedoara.ro, zhd.ro, actualitati-arad.ro, news.ro