Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, aflat într-o vizită în județele Brăila și Galați, a anunțat un plan investițional de 73 de miliarde de euro în următorii 10 ani.
„În următorii 10 ani vorbim de un plan investițional pe transporturi, pe toate tipurile de transporturi, de 73 de miliarde de euro. Este absolut necesar ca România să facă un salt în dezvoltarea sa, și acest lucru se poate cel mai bine prin dezvoltarea infrastructurii de transport. Acest plan investițional a fost la Buxelles, au avut cîteva observații, de ieri acest plan investițional este pe site-ul ministerului Transporturilor, în transparență publică, urmând ca până la sfârșitul anului să-l adoptăm prin hotărâre de Guvern. Avem un Master Plan adoptat în 2016, avem un plan investițional pe baza acelui Master Plan, foarte multe planuri făcute în 30 de ani, desene, cretă pe tablă, mult, mult mai puține lucruri făcute practic”, a declarat ministrul, într-o conferință de presă.
Conform Notei de fundamentare proiectului de hotărâre privind aprobarea Planului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, nevoia de finanțare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde euro.
Din această sumă, 34,19 mld euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde Euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde Euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde Euro dedicate infrastructurii navale și 2,79 miliarde Euro dedicate infrastructurii aeroportuare.
Alocările estimative maxime pentru finanțare europeană sunt de 40,78 mld Euro (din care 13,43 miliarde fonduri externe nerambursabile și 27,35 miliarde contribuția maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31.99 mld.euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe și fonduri private. În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuția financiară aferentă proiectelor cu finanțare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcție de progresul fizic și financiar al proiectelor, precizează documentul.
