Consumul de cafea a fost legat de reducerea riscului de apariție a tot felul de afecțiuni, inclusiv boala Parkinson, melanomul, cancerul de prostată și chiar sinuciderea.
Cu siguranță, cele mai recente studii privind efectele asupra sănătății ale cafelei și cofeinei, principalul său ingredient activ, sunt liniștitoare. Utilizarea cafelei a fost legată de o reducere a riscului de apariție a tuturor tipurilor de afecțiuni, inclusiv boala Parkinson, bolile de inimă, diabetul de tip 2, calculii biliari, depresia, sinuciderea, ciroza, cancerul hepatic, melanomul și cancerul de prostată.
De fapt, în numeroase studii efectuate în întreaga lume, consumul zilnic a patru sau cinci cești de cafea de 236 de mililitri (aproximativ 400 de miligrame de cofeină) a fost asociat cu o reducere a ratei mortalității. Într-un studiu pe peste 200.000 de participanți urmăriți timp de 30 de ani, persoanele care beau trei până la cinci căni de cafea pe zi, cu sau fără cofeină, au avut cu 15% mai puține șanse de a muri prematur, indiferent de cauză, față de persoanele care au evitat cafeaua. Poate că cea mai dramatică a fost reducerea cu 50% a riscului de sinucidere în rândul bărbaților și femeilor care erau consumatori moderati de cafea, poate pentru că au stimulat producția de substanțe chimice din creier care au efecte antidepresive.
După cum a concluzionat un raport publicat în vara anului 2020 de o echipă de cercetare de la Departamentul de Sănătate Publică a Universității Harvard, deși dovezile actuale ar putea să nu justifice recomandarea de a consuma cafea sau cofeină pentru a preveni îmbolnăvirea, pentru majoritatea persoanelor care beau cafea cu moderație „aceasta poate face parte din un stil de viata sănătos”.
Capsule Dolce Gusto pe Emag, vezi toate ofertele
Nu a fost întotdeauna așa.
Am trăit zeci de ani de avertismente sporadice despre potențialele daune asupra sănătății cauzate de cafea. De-a lungul anilor, s-a considerat că cafeaua provoacă boli de inimă, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, cancer pancreatic, tulburări de anxietate, deficiențe de nutrienți, boala de reflux gastric, migrenă, insomnie și moarte prematură. Până în 1991, Organizația Mondială a Sănătății avea cafeaua pe lista posibililor cancerigeni. În unele dintre studiile care au fost acum discreditate, fumatul, nu consumul de cafea (cele două mergeau adesea mână în mână), era responsabil pentru pretinsul prejudiciu.
Asta nu înseamnă că cafeaua este cel mai bun certificat de sănătate. Cofeina traversează placenta și ajunge la făt, iar consumul de cafea în timpul sarcinii poate crește riscul de avort spontan, greutate mică la naștere și travaliu prematur. Sarcina modifică modul în care organismul metabolizează cofeina, iar femeile însărcinate sau care alăptează sunt sfătuite să se abțină complet, să bea doar cafea decofeinizată sau, la minimum, să-și limiteze aportul de cofeină din cafea boabe la mai puțin de 200 de miligrame pe zi, adică aproximativ două cești de cafea.
Cel mai frecvent efect negativ asociat cafelei cu cofeină este somnul perturbat. În creier, cofeina se leagă de același receptor ca și neurotransmițătorul adenozină, un sedativ natural.
Cofeina este una dintre cele peste o mie de substanțe chimice din cafea, dintre care nu toate sunt benefice. Printre cele care au și efecte pozitive se numără polifenolii și antioxidanții. Polifenolii pot inhiba creșterea celulelor canceroase și pot reduce riscul de diabet de tip 2. Antioxidanții, care au efecte antiinflamatorii, pot lupta împotriva bolilor de inimă și a cancerului.
Aditivii populari pe care îi folosesc unii oameni, cum ar fi frișca și siropurile dulci, contracarează, de asemenea, potențialele beneficii pentru sănătate ale cafelei, deoarece pot transforma această băutură fără calorii într-un desert bogat în calorii. „Toate lucrurile pe care oamenii le pun în cafea pot avea ca rezultat o masă nedorită cu până la 500 sau 600 de calorii”, susțin experții.
Cafeaua decofeinizată nu este complet lipsită de beneficii pentru sănătate. Ca și în cazul cafelei cu cofeină, polifenolii pe care îi conține au proprietăți antiinflamatorii care pot reduce riscul de diabet de tip 2 și cancer.
