Povestea lui video DJ Sniper: „Eu pun muzică pentru oameni, încerc să...

Povestea lui video DJ Sniper: „Eu pun muzică pentru oameni, încerc să îi duc într-o anumită stare“

0
DISTRIBUIȚI

Chiar dacă un procent semnificativ din tagma DJ-ilor de pretutindeni au decis să-și schimbe ocupația în cursul ultimilor doi ani, datorită faptului că pandemia a afectat cât se poate de serios industria muzicală, există și supraviețuitori în aceste vremuri grele în materie de entertainment, unul dintre aceștia fiind video DJ Sniper. O figură cunoscută în viața de clubbing din Timișoară, rezident în The 80s Pub și Like Pub, Sniper – născut în 11 octombrie 1987 – s-a ales cu această poreclă datorită pasiunii sale pentru pentru jocurile din categoria shooter. Pe numele său adevărat Radovanovici Gheorghe Adrian, a debutat în breaslă aceasta încă din copilărie, fiind uimit într-un mod cât se poate de plăcut de reacția colegilor săi de școală în momentul când a pus muzică la o reuniune.

„Am fost pasionat mereu de tehnologie și sunete, muzică în general. Copil fiind nu îmi finanța nimeni curiozitatea mea, am început să «studiez» vizual la cei mari care aveau scule și muzică după care construiam incinte de boxe din ce găseam prin curte sau în pod. Am făcut boxe și din carcasele de lemn ale televizoarelor vechi, le-am umplut cu paltoanele bunicii mele. Începutul meu a fost la reuniunea din clasa a 5-a, în momentul în care am văzut primele reacții ale colegilor prin boxele construite și pe muzica pusă de mine m-a marcat, iar din momentul ăla am știut ce vreau să fac pentru tot restul vieții. Porecla o am de la vârsta de 13-14 ani de pe vremea când aveam timp să mă joc jocuri pe calculator. Sunt fan jocuri de genul shooter iar armele mele preferate sunt cele cu lunetă“, spune el.

Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că atmosfera petrecerilor derulate în Timișoara s-a schimbat foarte mult încă de dinaintea instaurării pandemiei, constatarea multor oameni care se află ân branșă fiind aceea că „mai demult“ lumea era mult mai relaxată și publicul nu era foarte pretențios. Cu toate acestea și clubbing-ul actual are magia sa iar emoțiile pe care le trăiește orice DJ înaintea întâlnirii cu publicul fac parte din frumusețea acestei ocupații.

„Când am pus prima oară muzică într-un club în fața publicului mi s-a făcut pielea de găină. Mă pregătisem mult, nu știam când va fi, dar eram sigur că acel moment îmi va schimba viață și așa a fost. Nu am avut emoții, îmi era frică să nu cumva CD-playere din locație să nu îmi citească CD-urile sau să nu se ardă vreo boxa. Eram în clasa a 7-a, mic și slab, pe la ora 22 au râs de mine când am intrat în pupitru. La 22:30 era deja party în toată regula. Nu am crezut că o să stau până la 4 dimineața să pun muzică, mi-a fost frică de părinți că o să mă certe când ajung acasă. Cred că atunci a fost pentru prima dată când am fost aplaudat de mulți oameni deodată, m-am simțit bine. Astăzi am emoții mai mari decât ieri, ieri am avut emoții mai mari decât alaltăieri și tot așa. Consider că înaintând în vârstă, am pretenții tot mai mari de la mine căutând să mă perfectionez. Probabil că nu o să reușesc dar nu mă las, sunt ambițios. Pentru mine anii 2009-2014 au fost anii în care m-am dezvoltat cel mai mult pentru că am lucrat constant. Pot spune că atunci atmosfera sau mai bine spus starea de spirit a oamenilor a fost relaxată. Nu erau prea pretențioși, dansau pe orice, nu conta că sunt în club sau la nuntă. Așa am simțit. Clar, stilul din perioada aia era unul diferit față de acum, dar atunci a fost fix ce trebuia, cred că e normal. Noi am evoluat, suntem mai atenți la ce ascultăm și mult mai selectivi iar din punctul ăsta de vedere party-urile sunt uneori ciudate dar eu înțeleg treaba asta și am început să mă obișnuiesc“, spune el.

Alături de o serie de cluburi în Timișoara unde a fost invitat sau rezident, Sniper a fost invitat să susțină seturi și-n alte orașe din țară, printre cele mai faine locuri vizitate de el numărându-se clubul The Doors din Constanța. În ceea ce privește raportul dintre cultura muzicală și abilitățile tehnice ale unui DJ, el este de părere că fiecare își urmează un drum ales și asumat.

„Eu pun muzică pentru oameni, încerc să îi duc într-o anumită stare, fără experiența acumulată și conștientizată mi-ar fi greu, nu aș fi în stare să fac party. Modul în care comunic cu publicul, clienți din club, pub, invitați la nuntă, verbal dar mai ales NON-VERBAL, expresia feței, gesturile pe care le fac, toate trebuie să inducă o stare pozitivă, să le arăt că sunt acolo pentru ei. Cred că asta devine din ce în ce mai important, observ că pentru mine funcționează.Cât de importantă este cultura muzicală a unui DJ în zilele noastre? Cât de mult contează tehnica de mixaj? E discutabil. Am văzut DJ invitați, care după ce au «scos» o piesă sunt invitați la diferite evenimente, cu ajutorul rețelelor de socializare au un număr incredibil de urmăritori și cu o foarte bună campanie de promovare au un success imens iar cultura lor muzicală de cele mai multe ori nu există. La fel și tehnica de mixat, cei mai mulți DJ folosesc un controller în miniatură, cel mult două. Softurile pe care le folosesc fac toată treaba, practic ei doar încarcă piesele. Cunosc și extrema cealaltă. Nu spun că e bine sau rău, fiecare își urmează pasiunea în modul ales“, spune el.

Evenimentele private sunt cele mai dificile

Și fiindcă în viața fiecărui DJ există momente mai reușite și altele mai puțin inspirate, atunci când vine vorba de party-urile memorabile, Sniper își amintește de un eveniment susținut cu cinci ani în urmă, la București, la un party organizat de Nuit Sociale la Si Lounge, unde în fața a peste o mie de oameni timișoreanul a avut parte de o experiență deosebită.


Dincolo de „prestația“ de la fața locului, în această meserie un rol important îl joacă și alegerea pieselor care sunt introduse în playlist, care nu e defel o treabă ușoară. La fel cum nu e deloc ușor nici să cochetezi cu producția muzicală…

„Alegerea muzicii, eu o numesc «baza de date», lucrez la ea de 20 de ani la propriu, zilnic dacă pot. Cât timp?! Câteodată stau și 10 ore, câteodată o oră, depinde de ce am de făcut în ziua respectivă. Mi-am format «gustul» și sunt atras de câteva sunete pe care le simt imediat, încerc pe cât pot să nu folosesc piese originale și doar remixuri cu sunetele respective. Încerc să mă diferențiez puțin, dacă oamenii nu simt măcar eu să nu cad în monotonie. Mulți DJ s-au apucat și de producție muzicală. Într-o perioadă începusem să învăț cum se lucrează cu câteva programe de producție, am ajuns până într-un punct în care am luat hotărârea să mă perfecționez în a pune muzică cât se poate de bine, să ascult muzică, să îmi fac și să lucrez constant la baza de date (piese/videoclipuri). Nu mai sunt atras și pentru mine ar fi greu să mă apuc acum să învăț părțile tehnice și să îmi aloc timpul necesar pentru asta. Nu vreau, nu e pasiunea mea… deocamdată“, spune el.

Chiar dacă aparent prestația unui DJ într-un club sau la un eveniment privat este asemănătoare, cei aflați în branșă cunosc foarte bine diferențele dintre cele două, iar atunci când vine vorba despre suportul muzical de pe care pun muzică DJ-ii în zilele noastre discuția este cât se poate de contradictorie, ideea principală fiind însă aceea că marea majoritate a publicului nu sesizează aceste amănunte.

„Îmi place să cred că dacă ești DJ, ești DJ. Da, sunt oameni care pun muzică doar în club sau doar la evenimente private și nu văd vreo deosebire. Eu sunt Video DJ. DJ-ul pune doar muzică pe când Video DJ-ul pune muzică împreună cu videoclipurile pieselor perfect sincronizate proiectate sau redate pe ecrane. Din punctul meu de vedere evenimentele private sunt considerabil mai dificil de gestionat ca și DJ decât cele de club. În ceea ce privește suportul muzical de pe care un DJ pune muzică în zilele noastre… Publicul nu observă nimic, nu dă doi bani de pe ce pune DJ-ul muzică. Spun din propria experiență, foarte puțini sunt impresionați și nu contează. Eu am început să pun muzică de pe casete, am trecut la CD-uri, ajunsesem la console iar acum la pickup-uri. Folosesc discurile de vinil doar pentru control al pieselor din laptop, nici măcar nu mai folosesc acele, acum am niște «telecomenzi» (Phase) ce se pun deasupra plăcilor și care trimit semnal wireless către soft. Nu îi văd mai interesanți pe cei care pun de pe viniluri dar îi văd plăcut diferiți față de restul“, spune Sniper.

Având în vedere faptul că hiturile aflate în clasamentele actuale au devenit în opinia unora tot mai insipide, incolore și inodore, am fost curioși să aflăm care sunt atributele pentru că o melodie să devină succes în zilele noastre.

„Un hit e simplu de făcut. Piesă de 3 minute, 3 strofe formate din 32 de cuvinte și patru refrene repetate obsesiv formate din 12 cuvinte. Asta e. Să ajungă la radio, trebuie NEAPĂRAT să ai contract cu o Casă De Discruri și nu ajungi la orice radio, numai la acela cu care Casa e în cumetrie. Da, am o anumită frustrare pe tema asta. Să ajungă în club, aici treaba devine serioasă dacă și DJ-ul e. Trebuie să aibe ceva deosebit și să simți că are potențial. Un HIT poate fi ce piesă vrei tu să fie. Baby Shark e cel mai mare HIT de pe YouTube. Am un prieten DJ/producător, DJ Kataa, e din Timișoara. După părerea mea a făcut omul ăsta câteva piese care sunt superioare față de unele produse de cei mai renumiți DJ internaționali și mă refer la compoziția lor, calitatea și selecția sunetelor din ele. A făcut recent un remix al celei mai noi piese de Adele care e peste tot ce înseamnă HIT în momentul de față la oricare post de radio din România, asta dacă înțelegi muzica“, spune Sniper.

De-a lungul anilor, cluburile au avut parte de o serie de genuri muzicale trendy impuse de un anumit public, iar adaptarea la noile vremuri generate de pandemie este realizată în fel și chip de fiecare reprezentant al breslei. În cazul lui video dj Sniper , oamenii dragi l-au ajutat să treacă peste acest hop…

„Genurile muzicale preferate din primii ani de DJ-ala… Manele (sunt din Ronaț, asta explică…), Populară (la început am fost la foarte multe nunți și botezuri din cartier și m-a prins…), Trance (ascultam cu galenă la burlan radio și se băga Darude, Tiesto, îmi plăcea maxim), Hip Hop, Dance, House (îmi plăcea să mă uit la MTV sau Atomic…). În mare, astea au fost. Primele trei genuri nu le mai folosesc de mult timp, dar fac parte din trecutul meu. Schimbările din pandemie… pentru mine e ca și cum cineva mi-ar fi tăiat aripile și m-ar fi lăsat în deșert fără apă. Familia, prietenii, oamenii dragi pe care i-am întâlnit în decursul anilor și care au rămas pe lângă mine nu m-au lăsat, m-au ajutat în perioada de lockdown. Ajutorul a fost atât moral cât și financiar și vreau să le mulțumesc și să le spun că îmi este foarte dor de ei! M-am descurcat cu ajutorul lor iar în momentul de față gestionez bine situația, am învățat cum să supraviețuiesc“, a mai spus DJ-ul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.