România are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil, spune Klaus Iohannis. El afirmă că membrii CSAT au examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate.
„Am încheiat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care am abordat situația de securitate din zona extinsă a Mării Negre și de pe flancul estic al NATO. De asemenea, am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate care să ne permită o consolidare a rezilienței României. Astăzi (miercuri – n.r.) am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”, spune Klaus Iohannis după ședința CSAT.
El apreciază că „actuala criză de securitate creată de Rusia ”nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră sau despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euro-atlantic”.
„De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO și al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate și solidaritate. Vreau să subliniez – avem un dialog permanent, extrem de dens și de substanțial la toate nivelurile în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene. Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internațională”, adaugă șeful statului.
El arată că demersurile Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei.
„Acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate. În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării și aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție. Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei.
A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este și firesc, elementele care au reieșit din coordonarea noastră aprofundată și constantă cu aliații și partenerii atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene”, mai spune Iohannis.
România a susținut și continuă să susțină, menționează președintele Iohannis, abordarea actuală de la nivel euroatlantic.
„Am fost foarte activ implicați din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care România îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene. Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue. Discuțiile recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO față de situația de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării. Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional”, potrivit șefului statului.
El afirmă că România trebuie să fie pregătită și pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului și militează pentru consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, dar și pentru găzduirea unei prezențe aliată crescută pe teritoriul nostru.
„Am decis în ședința CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înțeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii. Cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român. Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar. De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Șeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT. România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a conchis Klaus Iohannis.
