Administraţia Joseph Biden consideră că există riscul ca Rusia să atace Ucraina „în orice moment”, anunţă Casa Albă, subliniind că situaţia este „extrem de periculoasă”, astfel că secretarul de Stat, Antony Blinken, se va întâlni cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
„Opinia noastră este că aceasta este o situaţie extrem de periculoasă. În prezent, suntem într-o etapă în care Rusia ar putea lansa în orice moment un atac asupra Ucrainei”, a declarat marţi seară, conform publicaţiei The Hill, Jens Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA.
„Depinde de ruşi să decidă ce direcţie intenţionează să urmeze, dar consecinţele vor fi severe dacă nu urmează calea diplomatică”, a subliniat Jen Psaki.
În contextul crizei, secretarul de Stat american, Antony Blinken, se va întâlni vineri, în oraşul elveţian Geneva, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat un oficial din cadrul Departamentului de Stat de la Washington. „Întâlnirea sugerează că diplomaţia poate că nu este moartă”, a afirmat oficialul de la Departamentul de Stat.
Rusia aşteaptă răspunsuri „concrete” din partea Statelor Unite la solicitările formulate săptămâna trecută, i-a transmis ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, secretarului de Stat american, Antony Blinken. „În cursul conversaţiei telefonice, Serghei Lavrov a cerut răspunsuri concrete, pe fiecare articol, în cel mai scurt timp. Cei doi diplomaţi au evocat posibilitatea de a continua contactele în viitorul apropiat”, a comunicat marţi Ministerul de Externe de la Moscova.
Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a pledat, în cursul conversaţiei cu Serghei Lavrov, pentru găsirea unei soluţii „diplomatice” la criza din Ucraina şi a reafirmat angajamentul SUA în favoarea suveranităţii acestei ţări. „Secretarul de Stat a evidenţiat importanţa unei direcţii diplomatice pentru reducerea tensiunilor generate de acumularea profund îngrijorătoare a trupelor ruse în interiorul şi în jurul Ucrainei. Secretarul de Stat a reafirmat angajamentul ferm al Statelor Unite faţă de suveranitatea Ucrainei şi faţă de integritatea teritorială a acestei ţări, subliniind că orice discuţie despre securitatea europeană trebuie să includă aliaţii din cadrul NATO şi partenerii europeni, inclusiv Ucraina”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.
Antony Blinken urmează să efectueze o vizită în Ucraina. Rusia este acuzată că a mobilizat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.
Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.
NATO intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.
NATO probabil va suplimenta prezenţa militară, inclusiv în România, dacă Rusia atacă Ucraina
Alianţa Nord-Atlantică va reacţiona la un eventual atac al Rusiei asupra Ucrainei prin suplimentarea prezenţei militare în Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv în România, afirmă diplomaţi şi foşti oficiali din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, conform agenţiei Reuters.
Alianţa Nord-Atlantică nu are obligaţii de apărare militară a Ucrainei, dar, în eventualitatea unui atac al Rusiei, va trebui să intensifice prezenţa militară în zona Mării Negre şi în zona Mării Baltice şi să contracareze atacuri cibernetice.
Uniunea Europeană ar putea să fie nevoită să ia decizii dure, prin adoptarea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, găsirii de soluţii la o eventuală criză a gazelor şi primirii de refugiaţi care ar fugi de războiul din Ucraina.
Preşedintele SUA, Joseph Biden, a exclus posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina, iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat în mai multe rânduri că Alianţa Nord-Atlantică are obligaţii de apărare a statelor membre, excluzând astfel o ripostă militară faţă de un atac asupra Ucrainei, care nu este stat membru.
Doi diplomaţi din cadrul NATO afirmă că modalităţile de susţinere a Ucrainei ar putea include furnizarea de armament american şi intensificarea misiunilor de instruire a militarilor ucraineni.
Generalul german în retragere Hans-Lothar Domroese, care a condus până în 2016 unul dintre comandamentele NATO, crede că, în cazul unui atac rus asupra Ucrainei, Alianţa Nord-Atlantică „va ridica gradul de alertă”.
„NATO ar putea consolida frontul estic, prin trimiterea de unităţi militare mai mari în Polonia şi în statele baltice, ceea ce până acum NATO exclusese. De asemenea, Alianţa ar putea trimite trupe în sud-estul Europei”, a afirmat Hans-Lothar Domroese pentru agenţia Reuters.
Începând din 2014, NATO a avut ca prioritate consolidarea apărării în ţările baltice şi a instalat grupuri militare sub comandament canadian, german, britanic şi american în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia. Estonia a anunţat săptămâna trecută că poartă discuţii pentru suplimentarea prezenţei militare NATO pe teritoriul său.
Generalul american Ben Hodges, care a fost şeful Comandamentului american în Europa în perioada 2014-2017, afirmă că NATO trebuie să se pregătească pentru consecinţe mai ample în cazul unui atac rus asupra Ucrainei. El avertizează că Peninsula Crimeea, anexată de Rusia de la Ucraina în 2014, a devenit „portavionul nescufundabil al Rusiei”.
„Mă aştept ca, în cazul unei noi ofensive de amploare, să apară riscuri de escaladare, fie la nivel maritim, aerian sau cibernetic. Dacă va exista o nouă ofensivă, avem trei state NATO în zona Mării Negre: România, Bulgaria şi Turcia. Trebuie să luăm toate măsurile de apărare colectivă”, declară generalul Ben Hodges.
Doi diplomaţi din cadrul NATO au precizat că miniştrii Apărării ar putea discuta în februarie despre suplimentarea trupelor la comandamentul multinaţional din România.
Generalul Ben Hodges crede că un centru operaţional mai eficient ar presupune intensificarea exerciţiilor navale şi aeriene, schimburi de informaţii şi monitorizarea cu mai multă atenţie a submarinelor ruse şi a porturilor comerciale din Crimeea.
România a cerut intensificarea prezenţei navale NATO în Marea Neagră, dar Bulgaria este reticentă să provoace Rusia. Implicarea Turciei, stat membru NATO, dar care nu face parte din UE, ar fi esenţială, notează agenţia Reuters.
Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să organizeze o nouă reuniune cu Rusia pentru găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele părţi, a declarat marţi secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg.
Rusia este acuzată că a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.
Rusia susţine că nu pregăteşte niciun atac, denunţând însă intensificarea activităţilor militare NATO şi intenţiile de extindere spre est. Rusia solicită garanţii de securitate din partea Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice.
