Preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei, Joseph Biden şi Vladimir Putin, au acceptat, în principiu, ideea propusă de omologul lor din Franţa, Emmanuel Macron, privind organizarea unui summit pe tema securităţii şi stabilităţii Europei, anunţă Palatul Elysée.
„Preşedintele Republicii a vorbit cu preşedintele SUA, domnul Joe Biden, şi cu preşedintele Federaţiei Ruse, domnul Vladimir Putin. A propus organizarea unui summit al preşedinţilor Biden şi Putin, care să fie urmat de o reuniune cu părţile relevante, pentru a discuta despre securitatea şi stabilitatea strategică a Europei. Preşedinţii Biden şi Putin au acceptat amândoi principiul unui astfel de summit”, anunţă Preşedinţia Franţei într-un comunicat.
„Conţinutul va trebui pregătit de secretarul de Stat Antony Blinken şi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cursul întâlnirii de joi, 24 februarie. Se va putea desfăşura doar cu condiţia ca Rusia să nu invadeze Ucraina. Preşedintele Republicii va colabora cu toate părţile implicate pentru a pregăti conţinutul acestor discuţii”, precizează Palatul Elysée.
Casa Albă confirmă că Joe Biden este de acord „în principiu” să aibă o întâlnire cu Vladimir Putin
Preşedinţia SUA a confirmat, în cursul nopţii de duminică spre luni, că Joseph Biden este de acord să aibă o întrevedere cu Vladimir Putin. „Aşa cum preşedintele a transmis clar în mod repetat, noi menţinem angajamentul în favoarea continuării diplomaţiei până în momentul în care începe o invazie. Secretarul de Stat Blinken şi ministrul Lavrov au programată o întâlnire spre sfârşitul acestei săptămâni, în Europa, cu condiţia ca Rusia să nu lanseze acţiunea militară. Preşedintele Biden a acceptat în principiu o întâlnire cu preşedintele Putin pe baza acestui angajament, repet, dacă nu se va produce o invazie. Noi suntem mereu pregătiţi pentru diplomaţie. De asemenea, suntem pregătiţi să impunem rapid consecinţe severe dacă Rusia va opta, în schimb, pentru război. Iar, în momentul actual, Rusia pare să continue pregătirile pentru un asalt de amploare asupra Ucrainei foarte curând”, a declarat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat duminică, prin telefon. Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au evidenţiat „necesitatea privilegierii unei soluţii diplomatice la actuala criză şi vor face tot posibilul în acest sens. Cei doi lideri au convenit că sunt necesare activităţi intense pentru a permite o reuniune a Grupului Trilateral de Contact în următoarele ore, cu obiectivul obţinerii angajamentului tuturor părţilor pentru un armistiţiu de-a lungul liniei de contact”, a transmis Palatul Élysée duminică după-amiază. Din Grupul Trilateral de Contact fac parte Ucraina, Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). De asemenea, Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au pledat pentru reluarea negocierilor în Formatul Normandia, din care fac parte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania.
Duminică seară, Emmanuel Macron şi Joseph Biden au stabilit să continue eforturile diplomatice în următoarele zile pentru evitarea unei invervenţii militare ruse în Ucraina. „Cei doi lideri sunt total de acord ca în următoarele zile să continue toate acţiunile utile care să menţină deschise opţiunile şi să faciliteze prevalarea unei soluţii diplomatice”, a comunicat Preşedinţia Franţei, potrivit postului BFMTV.
Casa Albă a anunţat că preşedintele Joseph Biden şi Emmanuel Macron „au discutat despre eforturile diplomatice şi despre acţiunile în sensul descurajării militare aflate în curs ca reacţie la mobilizarea de forţe militare ruse la frontierele Ucrainei”.
Emmanuel Macron a discutat duminică şi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum şi cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson.
Rusia va aprecia dacă Franţa va convinge Kievul să iniţieze negocieri directe cu liderii regiunilor separatiste Lugansk şi Doneţk, a afirmat duminică seară Dmitri Polianski, adjunct al reprezentantului Moscovei la ONU, în timp ce ambasadorul rus în SUA, Anatoly Antonov, a susţinut că Ucraina nu va fi atacată.
„Franţa, în calitatea de membră a Grupului Normandia, are o responsabilitate specială pentru comportamentul vecinilor noştri ucraineni. Deci, dacă Franţa are anumite instrumente pentru a-i influenţa şi a-i convinge să intre în dialog direct cu propriii lor cetăţeni din estul ţării, acest lucru ar fi foarte bun”, a declarat Dmitri Polianski duminică seară, potrivit agenţiei RIA Novosti.
„Nu există nicio invazie şi nu există niciun plan de acest fel. Acest lucru este menţionat în documentele ruse transmise prietenilor noştri americani de la Departamentul de Stat. Rusia a decis şi a anunţat public că manifestă disponibilitatea de a continua eforturile diplomatice pentru a rezolva problemele centrale”, a declarat, la rândul său, Anatoly Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, într-un interviu acordat postului american CBS. „Însă noi, Federaţia Rusă, noi avem preocupări grave privind activităţile Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO). Şi aş vrea să spun că forţele acestui Bloc au venit la frontierele Rusiei”, a afirmat ambasadorul rus la Washington.
Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.
Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au trimis la sfârşitul lunii ianuarie propuneri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate. La rândul său, Rusia a transmis săptămâna trecută Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat vineri că Rusia este pregătită să continue negocierile cu Statele Unite şi cu Alianţa Nord-Atlantică pe tema garanţiilor de securitate în Europa, dar a insistat pentru oprirea extinderii NATO şi pentru revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.
UPDATE 1 Presa din Ucraina a prezentat imagini cu un atac al trupelor separatiste asupra orașului Lugank, care s-a produs, aseară. De asemenea au fost raportate noi atacuri și în zona Donbas. În primele ore, au fost raportate opt încălcări ale încetării focului în această zonă.
UPDATE 2 Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dezvăluit unele detalii despre sancţiunile ce ar fi impuse Rusiei dacă aceasta ar invada Ucraina, şefa executivului european arătând că Moscovei i-ar fi tăiat accesul pe pieţele financiare internaţionale şi la produse de export importante pentru economia sa, informează Reuters. ‘Rusiei i-ar fi, în principiu, tăiat accesul pe pieţele internaţionale’, a afirmat Ursula von der Leyen duminică seara la postul public german ARD.
Potrivit şefei Comisiei, ar fi impuse sancţiuni ‘la toate bunurile pe care noi le producem şi de care Rusia are nevoie urgentă pentru a-şi moderniza şi diversifica economia, acolo unde suntem dominanţi la nivel mondial şi ei nu au înlocuitor’.
Von der Leyen a menţionat că aceste măsuri nu vor fi impuse decât după declanşarea unei invazii, ea respingând astfel apelurile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la sancţiuni imediate.
‘Pasul spre sancţiuni este atât de uriaş şi de plin de consecinţe, încât ştim că trebuie să dăm întotdeauna o şansă Rusiei să revină la diplomaţie şi la masa negocierilor’, a spus ea. ‘Această fereastră este încă deschisă’, a adăugat preşedinta executivului UE.
UPDATE 3 Statele Unite ale Americii au avertizat ONU că deţin informaţii credibile cu privire la existenţa unei liste negre, întocmită de Moscova şi care conţine numele unor ucraineni pe care vrea să-i elimine în caz de invazie a ţării vecine, potrivit unei scrisori oficiale, consultată duminică de AFP.
Ambasadoarea americană la ONU, Bathsheba Nell Crocker, i-a scris lui Michelle Bachelet, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, subliniind detaliile despre „informaţii perturbatoare” colectate de SUA, relatează luni DPA.
„Suntem profund îngrijoraţi în legătură cu continuarea abuzurilor în materie de drepturi ale omului de către Rusia în părţi din Ucraina pe care deja le ocupă şi avem toate motivele să credem că aceste preocupări se vor multiplica în urma unei noi ofensive militare”, se arată în scrisoare.
În documentul citat se afirmă că Rusia plănuieşte asasinate ţintite, răpiri, detenţii nejustificate şi utilizarea torturii, vizându-i pe cei care se opun acţiunilor ruseşti, inclusiv disidenţi ruşi şi belaruşi în exil în Ucraina, jurnalişti şi activişti anticorupţie, precum şi populaţii vulnerabile.
„Mai exact, avem informaţii credibile ce indică faptul că forţele ruse alcătuiesc liste cu ucraineni identificaţi pentru a fi ucişi sau trimişi în lagăre în urma unei ocupaţii militare”, potrivit acestei scrisori citate de agenţia germană de presă.
Statele Unite au avertizat de asemenea că ele cred că forţele ruse vor folosi măsuri letale de dispersare a protestelor paşnice sau pentru a contracara ceea ce ele vor percepe drept rezistenţă din partea civililor.
UPDATE 4 Forţele armate ruse desfăşurate pe teritoriul Belarusului vor reveni la bazele lor permanente atunci când va exista o ”necesitate obiectivă” pentru aceasta, a indicat luni Ministerul Apărării de la Minsk ”Unităţile forţelor armate ruse vor reveni la bazele lor permanente doar atunci când va exista o necesitate obiectivă pentru aceasta şi când o vom stabili noi înşine.
Este doar problema noastră internă”, a declarat şeful Statului Major belarus, Viktor Gulevici. Conform acestuia,retragerea trupelor ruse va depinde în mare măsură de o retragere a forţelor NATO din apropierea graniţelor Belarusului şi Rusiei.
UPDATE 5 Rapoartele despre o presupusă listă rusă de ucraineni care sunt supuși „distrugerii și trimiterii în lagăre” în cazul unei „invazii” a Ucrainei sunt fictive și false, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov. „Înțelegeți că aceasta este o minciună? Aceasta este o ficțiune absolută, o astfel de listă nu există, aceasta este un fals”, a spus Peskov, răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor dacă Kremlinul este conștient de pretinsa existență a unei liste de ucraineni care ar trebui uciși sau trimiși în lagăre în cazul unei „invazii” a Federației Ruse în Ucraina”, a declarat Peskov, citat de Ria Novosti.
UPDATE 6 Serviciul Federal de Securitate din Rusia acuză că un bombardament dinspre teritoriul ucrainean a distrus complet. luni dimineață, un post de frontieră din regiunea rusă Rostov. Potrivit FSB , un proiectil tras din Ucraina la ora 9.50 a lovit un post de grănicer din regiunea Rostov, la aproximativ 150 de metri de granița ruso-ucraineană. Clădirea a fost complet distrusă, nu au fost victime.
UPDATE 7 Un purtător de cuvânt al forțelor armate ucrainene de la Kramatorsk, în estul Ucrainei, a negat acuzațiile FSB că ar fi distrus un punct de trecere al frontierei.
UPDATE 8 Liderii celor două republici separatiste i-au cerut lui Vladimir Putin ca Rusia să le recunoască independența.
UPDATE 9 Pe fondul creșterii tensiunilor în estul Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a convocat o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate. Conform Ria Novosti, Putin a acuzat Ucraina de faptul că i-a batjocorit pe locuitorii din Donbas și că Rusia a făcut tot ce s-a putut pentru rezolvarea pașnică a conflictului. Liderul de la Kremlin a susținut că este necesar să se decidă ce pași vor fi întreprinși în Donbas.
UPDATE 10 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că va decide luni dacă va recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, în contextul tensiunilor cu Ucraina şi cu NATO.
„Dragi colegi, am auzit opiniile dumneavoastră. Decizia va fi luată astăzi. Vreau să vă mulţumesc pentru participarea la această reuniune”, a declarat Vladimir Putin, potrivit agenţiei RIA Novosti, după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.
O eventuală decizie de recunoaştere a independenţei autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk riscă să genereze întreruperea dialogului Rusiei cu NATO şi Uniunea Europeană. Sugestiile făcute luni de Vladimir Putin intră în contradicţie cu poziţia anunţată săptămâna trecută de Kremlin. Kremlinul anunţase că Vladimir Putin considera că proiectul Dumei de Stat privind recunoaşterea independenţei regiunilor ucrainene Lugansk şi Doneţk nu este în conformitate cu Acordul de la Minsk.
UPDATE 11 Administraţia Ucrainei a cerut, luni, organizarea „imediată” a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite din cauza riscurilor unei invazii a Rusiei, informează cotidianul Le Figaro.
„La cererea preşedintelui Volodimir Zelenski, cer oficial consultări imediate ale membrilor Consiliului de Securitate ONU în virtutea Articolului 6 al Memorandumului de la Budapesta”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba.
UPDATE 12 Guvernul Germaniei a condamnat, luni seară, după conversaţia cancelarului Olaf Scholz cu preşedintele Vladimir Putin, intenţia Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.
UPDATE 13 Președintele rus Vladimir Putin le-a spus președintelui francez Emmanuel Macron și cancelarului german Olaf Scholz că are în vedere să semneze un decret asupra Donbass în viitorul apropiat, liderii și-au exprimat dezamăgirea, a informat serviciul de presă de la Kremlin, conform agenției de presă Ria Novosti.
UPDATE 14 Președintele, Vladimir Putin, a declarat, în această seară, că ”Ucraina sovietică a fost o creație a bolșevicilor”. ”Ucraina modernă a fost creată în întregime de Rusia prin ruperea unei părți din teritoriile sale istorice”, a spus acesta. ”Rusia este pregătită să demonstreze Ucrainei o decomunizare reală”, a spus Putin.
UPDATE 15 Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a celor două republici separatiste. La finalul unui discurs televizat, Vladimir Putin a declarat că este necesară recunoaşterea autoproclamatei „Republici Populare Donetsk” şi a autoproclamatei „Republici Populare Lugansk”. Vladimir Putin a semnat „acorduri de prietenie şi într-ajutorare” cu cele două republici şi a cerut Parlamentului rus să aprobe definitiv decizia. Duma de Stat a propus recunoaşterea celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei, iar acum urmează ca hotărârea să fie aprobată de Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului de la Moscova.
„Ucraina modernă a fost creată în totalitate de Rusia, mai exact de Rusia bolşevică şi comunistă. Acest proces a început imediat după Revoluţia din 1917. Ucraina nu este doar un stat vecin, ci este o parte a istoriei şi culturii noastre, sunt prietenii noştri, membri ai familiilor noastre. Membrii acestor teritorii erau numiţi în trecut ruşi. Este un fapt istoric că Ucraina modernă este rezultatul politicilor sovietice al căror autor şi arhitect a fost Lenin. Aceste lucruri pot fi verificate în arhive. Ulterior, înaintea celui de-al II-lea Război Mondial, Stalin a anexat-o la URSS şi a transferat Ucrainei unele teritorii care anterior aparţinuseră Poloniei, României şi Ungariei. Iar, în 1954, din anumite motive, Hruşciov a preluat Crimeea de la Rusia şi a dat-o Ucrainei. În acest fel s-a format Ucraina sovietică”, a afirmat Vladimir Putin, conform CNN şi agenţiei RIA Novosti.
„Ucraina nu a avut niciodată o statalitate autentică, ci a copiat un model. Au copiat modele străine care nu corespund intereselor ucrainenilor”, a subliniat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro.
„Rusia a recunoscut independenţa fostelor republici sovietice pentru a le ajuta. În momentul de faţă, Ucraina este divizată şi se confruntă cu o criză economică acută. Radicalii care au preluat puterea în Ucraina au generat teroare, iar criza economică este dublată de jefuirea ţării. În plus, în Ucraina nu există nicio instanţă judiciară independentă”, a acuzat Vladimir Putin.
„Ucraina deţine cunoştinţe tehnice nucleare de pe vremea URSS. Dacă Ucraina va primi arme de distrugere în masă, situaţia mondială se va schimba drastic, iar noi nu putem ignora acest lucru. Iar eventuala admitere a Ucrainei în NATO ar fi o ameninţare directă pentru Rusia. De altfel, Statele Unite au folosit Ucraina şi Georgia pentru promovarea de politici antiruse”, a continuat preşedintele Rusiei.
Vladimir Putin a dezvăluit că, în anul 2000, a evocat, în discuţia cu preşedintele american din acel moment, Bill Clinton, posibilitatea aderării Rusiei la NATO. „Mi-a răspuns cu o altă întrebare. Realitatea este că ei nu au nevoie de o ţară atât de mare ca Rusia în NATO. Ne-au minţit, ne-au promis că NATO nu se va extinde spre est, dar au fost cinci valuri de extindere”, a afirmat Putin.
UPDATE 16 Președinta Comisiei Europene și președintele Consiliului European condamnă decizia lui Vladimir Putin de a recunoaște independenţa regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk și amenință cu sancțiuni.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European Charles Michel condamnă în cei mai fermi termeni decizia președintelui rus de a recunoaște regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina ca entități independente, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
În opinia oficialilor europeni, acest pas este o încălcare flagrantă a dreptului internațional, precum și a acordurilor de la Minsk.
„Uniunea va reacționa cu sancțiuni împotriva celor implicați în acest act ilegal”, se mai arată în comunicat. De asemenea, UE își reiterează sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional.
UPDATE 17 Probabilitatea intrării trupelor ruse pe teritoriul celor două republici separatiste din Ucraina, după ratificarea acordurilor, este de sută la sută, a declarat șeful Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI și afacerile compatrioților Leonid Kalashnikov, citat de Ria Novosti.
