Complexul Muzeal Arad propune ca exponat al lunii martie o lucrare de grafică japoneză a lui Toshio Yashizumi, unui din cei doi artiști japonezi ale căror lucrări se afl în colecția de artă a muzeului arădean. Este una din cele 31 de gravuri și trei desene ale artistului japonez, care se află în colecția arădeană. Lucrarea expusă se intitulează „Zemu 02-20”, face parte dintr-o serie mai amplă numită Zemu și este executată în tehnica tuș, pe hârtie japoneză. Lucrarea, cu dimensiunile de 65/98 centimetri, „are o compoziție simplă, asemeni unei respirații, dar complexă prin natura încărcăturii, care înseamnă în același timp concentrare, tensiune dar și spontaneitatea gestului. Toate aceste ingrediente valoroase sunt descărcate pe hârtie printr-un gest amplu și sintetic într-un timp foarte scurt” este descrierea făcută de artistul Adrian Sandu. „Lucrarea are ca punct de pornire, pe de o parte, caligrafia japoneză tradițională dar și pictura de tip sumi-e. În același timp, în lucrarea lui Toshio Yashizumi resimțim Action Painting –ul lui Jackson Pollock de la mijlocul anilor 1900 din Statele Unite” adaugă el.
O mașină de calcul marca RESULTA – BS „7”, fabricată de firma „Maschinen und Werkzeugfabrik Paul Brüning” (Fabrica de Mașini și Unelte Paul Brüning), din a doua generație de producție, care face parte din colecția Istoria Tehnicii a Muzeului Banatului Montan din Reșița, este exponatul lunii martie.
Prima mașină de calcul a fost concepută și fabricată în 1642 de matematicianul Blaise Pascal, care a inventat un dispozitiv ce putea efectua calcule cu numere de cel mult opt cifre. În prima jumătate a secolului XX, mai multe companii au început să fabrice în serie mașini de calcul mecanic. Exponatul muzeului reșițean, care datează din perioada interbelică, efectua operațiuni de adunare și scădere în care erau folosite numere formate din maximum șapte cifre, și avea ca principiu de funcționare metoda segmentelor dințate, metoda de ștergere realizându-se printr-un sistem articulat de pârghii.
Muzeul Național al Banatului din Timișoara a ales un alt exponat din colecția ornitologică „Dionisie Linția”, huhurezul mare, o specie de pasăre răpitoare de talie medie, care trăiește în zona nordică și central-estică a Europei, până în estul Asiei. În România, poate fi întâlnit în zonele de deal și de munte, în special în pădurile de gorun, fag, sau amestec de fag cu molid. Huhurezul se hrănește cu mamifere de talie mică sau medie, amfibieni, șopârle sau insecte, ocazional cu păsări mici. Sunt agresivi în perioada cuibăritului, mai ales când puii sunt gata să părăsească cuibul. Exponatul este o femelă din zona Moldova Nouă, ajunsă în posesia ornitologului bănățean în anul 1907.
