Conflictul din Ucraina a intrat în ziua a noua, iar noaptea trecută s-au dat lupte grele în zona centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, situată în sud-estul țării. O clădire a complexului nuclear a fost cuprinsă de flăcări.
UPDATE 8 Rusia a interzis Facebook, potrivit unui raport al agenției ruse de știri de stat RIA Novosti, citat de BBC.
Agenția afirmă că Roskomnadzor, organismul de supraveghere a mass-media din țară, a decis să blocheze accesul la platforma de socializare, adăugând că au existat 26 de cazuri de discriminare împotriva mass-media rusești de către Facebook începând cu octombrie 2020, accesul fiind restricționat pentru canale susținute de stat precum RT și agenția de știri RIA.
UPDATE 7 Publicaţia independentă rusă Novaia Gazeta, al cărei redactor şef este recentul laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Dmitri Muratov, a anunţat vineri seara eliminarea unora dintre materialele de presă legate de Ucraina cu scopul de a evita sancţiuni, relatează AFP.
„Legea care sancţionează «ştirile false» despre acţiunile forţelor armate ruse a intrat în vigoare, iar noi suntem obligaţi să suprimăm numeroase articole. Dar am decis să continuăm să lucrăm”, a anunţat ziarul.
„Parchetul general şi Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) a cerut ca Novaia Gazeta şi alte media independente să elimine materialele de presă care descriu operaţiunile militare pe teritoriul ucrainean drept război, o agresiune sau o invazie. În caz contrar, vor fi amenzi uriaşe şi perspectiva închiderii media”, indică publicaţia pe site-ul său.
Pentru a lua această decizie, Novaia Gazeta a realizat un sondaj în rândul abonaţilor săi.
Din cele aproape 6.500 de persoane chestionate, 94% au votat pentru a „continua activitatea sub cenzură militară, răspunzând cerinţelor autorităţilor”, în timp ce numai 6% dintre cei intervievaţi s-au declarat în favoarea unei „suspendări a activităţii editoriale până la finalul operaţiunii speciale”.
Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a adoptat vineri un text care prevede pedepse grele cu închisoarea şi amenzi pentru orice persoană care publică „informaţii false” despre armată, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.
Sunt prevăzute pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru difuzarea de informaţii care vizează „discreditarea” forţelor armate.
Această lege mai trebuie doar să fie promulgată de preşedintele Vladimir Putin pentru a intra în vigoare.
Kremlinul încearcă să se asigure că versiunea sa asupra războiului din Ucraina ajunge la publicul rus. Postul de radio Eho Moskvî şi canalul de ştiri online Dojd au fost închise joi, la scurt timp după ce Parchetul general rus făcuse o recomandare în acest sens, din cauza modului neagreat de putere în care cele mai importante media independente ruse rămase relatau despre invazia militară rusă în Ucraina, făcând referire la „război” şi victimele civile. Potrivit Kremlinului, armata rusă ţinteşte doar infrastructura militară şi puncte strategice.
UPDATE 6 Microsoft, una dintre cele mai mari companii de tehnologie din lume, și-a suspendat vânzarea de produse și servicii în Rusia.
Potrivit unui comunicat transmis vineri, compania a decis „să oprească numeroase aspecte ale afacerii din Rusia în conformitate cu deciziile privind sancțiunile guvernamentale”. „Ca și restul lumii, suntem îngroziți, înfuriați și întristați de imaginile și informațiile care vin din Ucraina, și condamnă această invazie nejustificată, neprovocată și nelegală a Rusiei”, mai spune mesajul companiei.
Reprezentanții companiei au mai spus că sunt în contact cu angajații care au fost nevoiți să fugă din Ucraina și că vor conlucra cu SUA, UE și Marea Britanie.
UPDATE 5 Ucraina se aşteaptă la o nouă rundă de negocieri cu Rusia, a treia la număr, în acest weekend, a declarat vineri unul dintre negociatorii ucraineni, Mihailo Podoliak, consiler al şefului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, citat de France Presse.
„A treia etapă ar putea avea loc mâine sau poimâine, suntem în contact permanent”, a indicat el într-o conferinţă de presă la Lviv, în vestul Ucrainei, precizând că ucrainenii nu aşteaptă decât acordul ruşilor pentru a reveni la masa negocierilor.
Rusia şi Ucraina au convenit joi seara, la a doua rundă de negocieri, crearea de culoare umanitare pentru evacuarea populaţiei în sectoarele unde se duc lupte şi un armistiţiu temporar, dar care se va aplica numai în respectivele zone.
Potrivit Berlinului, cancelarul german Olaf Scholz a discutat cu omologul său rus Vladimir Putin, care l-a asigurat că negocierile vor fi reluate în acest weekend.
Cele două sesiuni de convorbiri precedente, la frontiera ucraineano-belarusă, iar apoi la frontiera polono-belarusă, nu au dus la o oprire a luptelor.
„Delegaţia ucraineană nu a obţinut rezultatele la care spera la negocierile cu delegaţia rusă”, a declarat vineri Mihailo Podoleak, făcând un bilanţ al discuţiilor din ajun. Totuşi, a adăugat el, părţile au ajuns la o înţelegere cu privire la o asigurare comună a „coridoarelor umanitare” pentru evacuarea populaţiei civile, precum şi pentru livrarea de medicamente şi alimente în locurile celor mai înverşunate lupte, cu posibilitatea suspendării temporare a focului pe perioada în care se va efectua evacuarea în acele sectoare, conform Ukrinform.
UPDATE 4 Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat vineri că există dovezi că forţele militare ruse ar fi utilizat muniţie cu fragmentare în războiul din Ucraina, ceea ce ar fi o încălcare gravă a reglementărilor internaţionale.
„Am observat utilizarea de bombe cu fragmentare şi există informaţii privind utilizarea altor tipuri de armament, ceea ce ar fi încălcări ale dreptului internaţional”, a afirmat Jens Stoltenberg, potrivit BBC News, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri de Externe.
Jens Stoltenberg a precizat că forţele aliate „colectează informaţii şi monitorizează atent situaţia din Ucraina”.
„Sunt acte de brutalitate, încălcări ale dreptului internaţional”, a subliniat secretarul general NATO, potrivit CNN, salutând decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de iniţiere a unei investigaţii, pentru „tragerea la răspundere a preşedinţilor Rusiei şi Belarusului, Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko”.
Totuşi, Alianţa Nord-Atlantică menţine deschise opţiunile diplomatice în relaţia cu Rusia, astfel încă să fie evitată escaladarea conflictului, a subliniat Jens Stoltenberg. „Miniştrii au stabilit că relaţia NATO cu Rusia s-a modificat fundamental, cu impact pe termen lung. Dar noi menţinem angajamentul de a exista canale pentru diplomaţie şi reducere a riscurilor de conflict, astfel încât să fie evitate escaladările, neînţelegerile sau interpretările greşite”, a afirmat Jens Stoltenberg.
UPDATE 3 Oleksandr Tkachenko, ministrul ucrainean al Culturii, a cerut forțelor occidentale „să închidă spațiul aerian al Ucrainei deoarece Rusia agresoare distruge siturile culturale”.
„Cele mai multe crime de război ale lui Putin în Ucraina sunt făcute din aer”, a spus ministrul Culturii, într-o declarație citată de CNN.
„Rachetele rusești și avioanele distrug cu intenție centrele istorice din marile orașe. Putin vrea să distrugă moștenirea culturală, să o șteargă de pe fața pământului… Un dictator nebun amenință să distrugă Catedrala Sf.Sofia din Kiev, o biserică aflată în patrimoniul UNESCO, construită în secolul 11”, a explicat Oleksandr Tkachenko.
Ministrul Culturii solicită închiderea spațiului aerian al Ucrainei.
„Sute de victime inocente, distrugerea totală a bisericilor, catedralelor și muzeelor, acesta este prețul plătit pentru că spațiul aerian este încă deschis”, a adăugat ministrul Culturii.
Demnitarul a mai spus că în orașul Harkov, forțele rusești au bombardat catedrala unde se adăposteau localnici, dar și clădirile Universității Naționale de Artă și ale Academiei de Cultură.
În Ivankov, în apropierea Kievului, muzeul „faimoasei artiste Maria Pryimachenko, ale cărei opere au fost admirate de Pablo Picasso”, a fost și el bombardat. Academia de Artă Decorativă și Design a fost, de asemenea, avariată în timpul conflictului.
UPDATE 2 Președintele Aleksandr Lukașenko a declarat vineri că armata din Belarus nu va lua parte la „operațiunea militară” din Ucraina, anunță Sky News.
Aleksandr Lukașenko a declarat că nu intenționează să trimită trupe în Ucraina. Așa cum a mai declarat cu alte ocazii, Lukașenko a insistat asupra faptului că armata din Belarus nu a participat și nici nu se va implica în operațiunea militară a Rusiei.
Unul dintre aliații apropiați ai lui Putin, Lukașenko a dezvăluit că vineri a vorbit la telefon cu președintele Rusiei.
Armatele Rusiei au folosit teritoriul Belarusului pentru a trimite militari în Ucraina, iar comentariile președintelui Aleksandr Lukașenko sunt întâmpinate cu scepticism.
UPDATE Rusia va introduce pedeapsa cu închisoarea pentru persoanele care răspândesc informații false despre armată, anunță Sky News.
Duma de Stat a aprobat prevederea legală care permite pedepsirea cu până la 15 ani de închisoare în cazul persoanelor care răspândesc informații false despre forțele armate din Rusia.
Nu este clar cum definește legea noțiunea de „informație falsă”. Regula a fost introdusă după a treia și ultima dezbatere care a avut loc vineri dimineața. De asemenea, au fost introduse amenzi pentru cei care răspândesc în mod intenționat informații false. În contextul actual, „informație falsă” ar fi considerată și folosirea termenului „război”, interzis de autorități, expresia acceptată fiind „operațiune militară”.
Editorul Sky News pe afaceri internaționale Dominic Waghorn a spus că noua prevedere i-ar putea viza pe jurnaliștii ruși. „Cred că arată direcția în care se îndreaptă guvernul rus”, a spus Waghorn.
El a adăugat că în Rusia nu a mai rămas decât un singur organ media independent.
Dmytro Orlov, primarul localităţii Enerhobar, situată în apropierea Centralei nucleare Zaporijjea, a declarat în cursul nopţii că incendiul a izbucnit din cauza „atacurilor continue cu obuze” ale armatei ruse asupra „unităţilor complexului nuclear”. „O ameninţare la adresa securităţii mondiale”, a adăugat primarul Dmytro Orlov.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a confirmat producerea incendiului şi a cerut armatei ruse să oprească imediat atacurile cu obuze, pentru a permite intervenţia pompierilor. „Armata rusă trage din toate direcţiile asupra Centralei nucleare Zaporijjea, cea mai mare din Europa. A izbucnit deja un incendiu. Dacă va exploda, va fi de zece ori mai mare amploarea decât la Cernobîl. Ruşii trebuie să oprească imediat atacurile, să permită accesul pompierilor şi să instituie o zonă de securitate”, a declarat Dmytro Kuleba, conform cotidianului Le Figaro.
⚡️⚡️⚡️Surveillance cameras captured moments of the shelling of the #Zaporizhzhia NPP pic.twitter.com/ZNLX4pZeXI
— NEXTA (@nexta_tv) March 4, 2022
La ora locală 05:20, pompierii au reușit în cele din urmă să ajungă la incendiu. Acesta a fost stins aproximativ o oră mai târziu, au scris serviciile de urgență din Ucraina. Nu este clar ce sisteme ale centralei sunt afectate de incendiu.
Autorităţile ucrainene nu au semnalat modificări ale nivelului de radiaţii în urma incendiului izbucnit la Centrala nucleară Zaporijjea, anunţă Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). „Autoritatea de reglementare din Ucraina a transmis că nu s-au modificat nivelurile de radiaţii la Centrala nucleară Zaporojie”, a comunicat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit cotidianului Le Figaro.
