RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua a 11-a. Rusia cere UE şi NATO să...

RĂZBOI ÎN UCRAINA, ziua a 11-a. Rusia cere UE şi NATO să nu mai furnizeze armament Kievului UPDATE 8 Rusia avertizează vecinii Ucrainei, în special România, să nu permită staţionarea de avioane

De
Marius Popescu
-
2
DISTRIBUIȚI

Administraţia Putin a cerut, sâmbătă seară, Uniunii Europene şi Alianţei Nord-Atlantice să nu mai furnizeze armament Ucrainei, informează agenţia de presă RIA Novosti, citată de Reuters şi de cotidianul Le Figaro.

UPDATE 8 Administraţia Vladimir Putin a avertizat, duminică, statele vecine cu Ucraina, în special România, să nu permită staţionarea avioanelor militare ucrainene sau utilizarea acestora în conflictul cu Rusia.

Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a afirmat că state vecine cu Ucraina, în special România, au permis staţionarea unor avioane de vânătoare ucrainene. Igor Konaşenkov a făcut referire la România şi la alte state vecine cu Ucraina, dar pe acestea din urmă nu le-a menţionat, conform agenţiei Associated Press şi cotidianului Le Monde.

„Utilizarea reţelei de aeroporturi militare ale acestor ţări pentru a servi ca baze pentru avioane militare ucrainene şi utilizarea ulterioară a acestora contra forţelor armate ruse ar putea fi considerate ca fiind implicări ale acestor ţări într-un conflict armat”, a avertizat Igor Konaşenkov.

„Practic, întreaga aviaţie aptă de luptă a regimului de la Kiev a fost distrusă. Dar ştim dintr-o sursă sigură că avioane ucrainene s-au deplasat spre România şi spre alte state vecine”, a subliniat Igor Konaşenkov.

Anterior, preşedintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia va considera parte co-beligerantă orice ţară care va încerca să impună zonă de interdicţie aeriană în Ucraina.

Miniştrii de Externe din ţările NATO au respins, vineri, cu ocazia reuniunii extraordinare de la Bruxelles, ideea instituirii unei zone de interdicţie aeriană în Ucraina. „A fost evocat subiectul, iar statele aliate au convenit că nu trebuie să avem avioane NATO în spaţiul aerian ucrainean sau trupe NATO la sol, deoarece ne-am putea trezi cu un război total în Europa”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.

La rândul său, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a argumentat, potrivit CNN, că instituirea de către NATO a unei zone de interdicţie aeriană în Ucraina ar risca să conducă la un „război total în Europa”.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a cerut evitarea implicării Alianţei Nord-Atlantice într-un conflict direct cu Rusia, pledând pentru continuarea eforturilor diplomatice pentru un armistiţiu în Ucraina.

UPDATE 7 Rusia a reținut cel puțin 4.357 de persoane, duminică, în timpul protestelor anti-război, potrivit unui grup de monitorizare independent, citat de CNN.

Cel puțin 4.357 de persoane au fost reținute în timpul protestelor de duminică în Rusia, relatează OVD-Info, un grup independent de monitorizare care urmărește reținerile din Rusia.

Oamenii au fost reținuți în 56 de orașe, potrivit sursei citate.

CNN a transmis că nu poate verifica aceste cifre în mod independent.

UPDATE 6 Trupele ruse au deschis duminică focul la un protest împotriva ocupaţiei ruse în Nova Kahovka (sudul Ucrainei) şi au rănit cinci persoane, a anunţat agenţia de presă ucraineană Interfax Ucraina, care citează martori oculari, transmite Reuters.

Circa 2.000 au ieşit pe străzile din Nova Kahovka pentru a-şi manifesta opoziţia faţă de invazia rusă, fluturând drapele ucrainene şi cerându-le militarilor ruse să plece, potrivit agenţiei citate.

Proteste similare au avut loc şi în alte zone ocupate, adaugă Interfax Ucraina. Spre deosebire de incidentul de la Nova Kahovka, ieri soldații ruși au tras focuri de armă în aer pentru a-i descuraja pe civilii care-i înfruntau cu mâinile goale în Herson și Melitopol

Într-o altă regiune din sudul ţării, ingineri ucraineni se grăbeau să repare duminică o conductă de gaz avariată de forţele ruse, ceea ce a dus la stoparea furnizării de gaze naturale în unele părţi din sud-estul Ucrainei, a declarat guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kirilenko, citat de Reuters.

Inginerii au oprit conducta pentru a preveni scurgerile de gaz, a adăugat el, menţionând că presiunea gazului era în scădere şi că ar urma să înceteze complet spre sfârşitul zilei.

Kirilenko a declarat că toată porţiunea între oraşul Vuhledar, din regiunea Doneţk, şi portul Berdiansk va rămâne fără gaz cât timp se fac reparaţii la conductă. Distanţa dintre cele două oraşe este de 117 kilometri.

„Lucrăm din greu să rezolvăm această problemă cât mai repede cu putinţă”, a spus Kirilenko.

UPDATE 5 Rusia lovește obiective civile din Ucraina, inclusiv spitale, grădinițe și școli, a declarat duminică vicepremierul ucrainean, Olha Stefanishyna.

Olha Stefanishyna a declarat pentru BBC că, după o „rezistență puternică” din partea armatei ucrainene, a avut loc o „operațiune enormă” a Rusiei împotriva civililor.

Ea a acuzat Rusia de un „plan terorist”, cu atacuri venite din aer, dar și de pe uscat.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat, de asemenea, că sunt atacate unități sanitare.

„OMS a confirmat mai multe atacuri asupra sistemului de sănătate din Ucraina, care au provocat mai mulți morți și răniți”, a declarat duminică directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, potrivit BBC.

Guvernul britanic a acuzat Rusia că a vizat zone populate „în mai multe locuri”.

„Rusia a folosit anterior tactici similare în Cecenia în 1999 și în Siria în 2016, utilizând atât muniții aeriene, cât și terestre”, a precizat Marea Britanie.

Sâmbătă, observatorii ONU au declarat că au fost confirmate 351 de decese de civili în Ucraina de la începutul invaziei, la 24 februarie, dar este probabil ca cifra reală să fie „considerabil mai mare”.

Peste 1,5 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la invazia Rusiei, din 24 februarie.

Rusia neagă că ar fi vizat civili, spunând că desfășoară o „operațiune militară specială” împotriva „naționaliștilor” și „neonaziștilor” ucraineni.

Între timp, peste 1.700 de persoane au fost reținute duminică în 44 de orașe rusești la proteste împotriva războiului, a declarat grupul de monitorizare OVD-Info, citat de BBC.

UPDATE 4 Soldaţii ucraineni au întărit duminică apărarea în jurul Kievului, săpând tranşee, blocând drumuri şi colaborând cu unităţi de apărare civilă, în timp ce forţele ruseşti au bombardat zona înconjurătoare şi au atacat oraşele şi satele din apropiere, relatează Reuters.

În timp ce forţele armate şi voluntari civili săpau tranşee, mii de oameni continuau să încerce să fugă din oraşul de 3,4 milioane de locuitori, pe măsură ce se răspândeau temerile privind un atac la scară largă.

Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie şi şi-a concentrat cele mai puternice atacuri în sudul şi estul ţării, asediind oraşe precum Mariupol şi Harkov cu focuri de artilerie şi atacuri aeriene şi provocând pagube şi victime importante.

Kievul a fost ferit până acum de bombardamente grele, dar lupte intense au avut loc în oraşele şi satele din jur, iar Ministerul rus al Apărării a publicat duminică imagini cu unele dintre vehiculele sale militare cu şenile care se deplasează în apropierea capitalei.

O înregistrare video furnizată de forţele ucrainene, realizată sâmbătă în regiunea Kiev, arată eforturile ucrainenilor de a apăra capitala: saci de nisip şi plăci de beton au fost îngrămădite pe un drum principal, în timp ce soldaţii ucraineni verificau cu atenţie maşinile care treceau.

O stradă mai mică era blocată cu capcane metalice pentru tancuri şi fuseseră instalate poziţii de mitraliere.


Cocteiluri Molotov zăceau pe marginea drumului, în timp ce civilii jurau să se alăture luptei pentru a proteja Kievul.

„Suntem echipaţi 100%”, a declarat un soldat neidentificat în înregistrare, continuând: „Poziţiile sunt pregătite, le-am echipat şi aşteptăm doar să ne întâlnim aici… Victoria va fi a noastră”.

În Irpin, un oraş situat la aproximativ 25 de kilometri nord-vest de Kiev, femei şi copii care fugeau din calea confruntărilor armate din zonă au fost nevoiţi să se adăpostească în timp ce rachete au lovit în apropiere, au declarat pentru Reuters martori.

Rusia numeşte acţiunile sale în Ucraina o „operaţiune specială” care nu este concepută pentru a ocupa un teritoriu, ci pentru a distruge capacităţile militare ale vecinului său şi pentru a captura ceea ce ea consideră naţionalişti periculoşi.

UPDATE 3 Câteva sute de persoane au fost reținute duminică în timpul unor manifestații împotriva războiului în Rusia, potrivit unui grup de monitorizare citat de BBC.

Peste 600 de manifestanți au fost arestați în 21 de orașe din Rusia, potrivit grupului de monitorizare OVD-Info, după ce opozantul Alexei Navalny, încarcerat, a făcut apel la ruși să protesteze față de războiul din Ucraina.

Grupul de monitorizare, citând surse media locale, a anunțat că peste 200 de persoane au fost reținute în orașul Novosibirsk.

Navalny a făcut apel la demonstrații în piețele principale ale orașelor rusești.

Reținerile în masă au devenit o regulă la protestele antiguvernamentale din Rusia. OVD-Info spune că cel puțin 8.000 de protestatari au fost reținuți sau arestați în Rusia de la începutul războiului din Ucraina, în urmă cu 11 zile.

UPDATE 2 Autoritățile din Mariupol, Ucraina, au anunțat pentru duminică o nouă încetare a focului pentru evacuarea civililor.

Potrivit autorităților, citate de BBC, o încetare temporară a focului a fost anunțată în Mariupol între orele 10.00 și 21.00, ora locală.

Civilii vor putea să părăsească orașul pe o rută convenită începând cu ora locală 12.00.

Un plan similar fusese anunțat și sâmbătă, dar nu a putut fi pus în aplicare din cauza reluării bombardamentelor.

UPDATE 1 Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat sâmbătă cu privire la un „impact serios” asupra economiei mondiale cauzat de războiul din Ucraina.

„În timp ce situaţia rămâne extrem de volatilă şi perspectivele sunt supuse unei incertitudini extraordinare, consecinţele economice sunt deja foarte grave. În cazul în care conflictul se va intensifica, daunele economice ar fi cu atât mai devastatoare”, a transmis FMI într-un comunicat.

Preţurile energiei şi ale materiilor prime au urcat, se arată în comunicat, adăugându-se la inflaţia existentă.

Sancţiunile radicale aplicate în prezent împotriva Rusiei vor avea, de asemenea, consecinţe de amploare.

Ţările care au legături economice strânse cu Ucraina şi Rusia vor fi afectate în mod deosebit, a anunțat FMI, existând un risc deosebit de penurie şi de întrerupere a aprovizionării, pe lângă presiunea cauzată de afluxul de refugiaţi.

Consiliul de administraţie al FMI s-a reunit vineri pentru a discuta despre efectele economice ale războiului. Se aşteaptă o nouă reuniune a consiliului săptămâna viitoare pentru a evalua o cerere de finanţare de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari din partea Ucrainei.

Rusia avertizează că armele trimise în Ucraina ar putea ajunge la teroriști

SUA colaborează cu Varşovia la un acord pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă poloneze. Acordul ar presupune ca Ucraina să primească avioane de luptă de fabricaţie rusească din Polonia, iar SUA ar urma ca apoi să ofere în compensaţie Poloniei avioane americane F-16. Piloţii ucraineni au nevoie de avioane de fabricaţie rusă, deoarece acestea sunt sistemele pentru care au fost instruiţi să zboare.

Moscova s-a arătat îngrijorată însă din alt motiv și a avertizat că există riscul ca sistemele de rachete portabile Stinger pe care Occidentul le trimite în Ucraina să ajungă la grupuri teroriste, ceea ce ar genera ameninţări pentru avioanele comerciale.

„Cerem încă o dată ţărilor din Uniunea Europeană şi NATO să nu aprovizioneze regimul de la Kiev cu cele mai noi sisteme de rachete, pentru a evita riscurile imense pentru aviaţia civilă şi alte mijloace de transport, nu doar în Europa, ci peste tot”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

Uniunea Europeană şi NATO au anunţat că vor finanţa şi vor furniza armament Ucrainei, în contextul invaziei militare ruse.

În schimb, Guvernul de la Budapesta a anunţat că nu va permite transferul de armament din alte state membre ale Uniunii Europene spre Ucraina pe teritoriul Ungariei, de teama riscurilor unor atacuri ale armatei ruse.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

2 COMENTARII

  2. „Administraţia Putin a cerut Uniunii Europene şi NATO să nu mai furnizeze armament Ucrainei”
    Nu de mult UE si NATO au cerut Rusiei sa nu trimita armament si trupe in Siria. Nu-i asa de hazliu cand lucrurile se intampla langa ograda ta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.