RĂZBOI ÎN UCRAINA ziua a 20-a. Noi atacuri la Kiev, în timp...

RĂZBOI ÎN UCRAINA ziua a 20-a. Noi atacuri la Kiev, în timp ce tensiunile dintre SUA și China cresc pe tema războiului UPDATE 12 SUA, pachet financiar de 1,5 trilioane de dolari pentru ajutorarea Ucrainei

0
DISTRIBUIȚI

UPDATE 12 Președintele american Joe Biden semnează un proiect de lege care autorizează finanţarea Ucrainei cu suma de 13,6 miliarde de dolari. Această sumă este parte a pachetului de 1,5 trilioane de dolari pentru ajutorarea Ucrainei.

Joe Biden semnează un proiect de lege care autorizează finanţarea Ucrainei cu suma de 13,6 miliarde de dolari, anunță Newsweek.

Această sumă este parte a pachetului de 1,5 trilioane de dolari pentru ajutorarea Ucrainei, transmite The Hill.

Pentru prima dată în istorie, America finanţează un război în care nu este implicată cu peste 1 trilion de dolari, fiind poate cel mai mare act de caritate realizat vreodată pentru o ţară aflată în război.

„Agresiunea lui Putin împotriva Ucrainei a unit oamenii din America şi din întreaga lume pentru a acţiona cu urgenţă şi hotărâre. Vreau să mulţumesc conducerii Congresului pentru că a lucrat atât de repede pentru a ne asigura că există resursele de care avem nevoie pentru a continua răspunsul nostru ferm la această criză”, a spus Biden într-un tweet.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că jumătate din această finanţare va fi disponibilă sub formă de asistenţă suplimentară de securitate.

Pentru desfăşurarea războiului din Irak, SUA au cheltuit 2 trilioane de dolari. Războiul din Afganistan şi operaţiunile antitero din Pakistan şi Somalia desfăşurate din 2001 încoace au costat 6 miliarde de dolari

UPDATE 11 Marina rusă avansează spre regiunea Odessa din Ucraina. Analizele arată că sunt nave pentru debarcarea trupelor. Analiza imaginilor realizate de satelitul Sentinel 2 arată trei grupuri de nave de război care se apropie de coastă, lângă Odessa. Acestea sunt ruseşti şi includ nave de debarcare.

Imaginea din satelit a fost realizată la ora locală 11:47 și arată cel puţin 14 nave, transmite Naval News.

UPDATE 10 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat marţi că a convocat un summit extraordinar al liderilor ţărilor din Alianţa Nord-Atlantică la 24 martie la Bruxelles, unde va participa, potrivit Casei Albe, şi preşedintele american Joe Biden, relatează AFP şi Reuters.

Joe Biden va lua parte de asemenea la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE care va avea loc tot la Bruxelles.

Summitul NATO va aborda „consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, sprijinul nostru ferm pentru Ucraina şi întărirea capacităţii de descurajare şi a apărării NATO în faţa noii realităţi pentru securitatea noastră”, a transmis Stoltenberg printr-un comunicat de presă.

„În această perioadă critică, America de Nord şi Europa trebuie să continue să facă front comun”, a mai spus el.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a anunţat că preşedintele american va participa la summitul Alianţei pentru a reafirma „angajamentul ferm” al SUA faţă de aliaţii lor din NATO, în plină invazie rusă în Ucraina.

Biden va participa de asemenea la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, în cursul căreia vor fi evocate eforturile care urmăresc impunerea de sancţiuni economice Rusiei, furnizarea de ajutor umanitar celor afectaţi de violenţă şi reacţia la alte provocări, a precizat purtătoarea de cuvânt.

În altă ordine de idei, ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a declarat tot marţi că „pare foarte probabilă” o vizită a preşedintelui american în Polonia, cu ocazia deplasării liderului de la Casa Albă în Europa, potrivit agenţiei poloneze de ştiri PAP.

„Este greu de imaginat un loc mai bun pentru a marca poziţia SUA şi NATO în ansamblul său decât cea mai puternică legătură de pe flancul estic, care este Polonia”, a afirmat şeful diplomaţiei poloneze.

UPDATE 9 O femeie în vârstă de 24 de ani, jurnalist ucrainean care colabora cu Fox News, a fost omorâtă în apropiere de Kiev, anunță Sky News. Femeia a fost omorâtă luni, în apropiere de Kiev. Oleksandra Kuvshinova avea 24 de ani și colabora cu canalul american în timpul războiului din Ucraina. Femeia a fost descrisă drept „veselă și drăguță” de un angajat al Fox News care a lucrat cu ea în timpul conflictului.

UPDATE 8 Rusia a decis marţi să iniţieze procedura de „ieşire din Consiliul Europei”, acuzând NATO şi UE că au făcut din aceasta un instrument în slujba „extinderii lor militaro-politice şi economice în Est”. Decizia vine după ce pe 25 februarie, Consiliul Europei a suspendat Rusia din acest organism.

UPDATE 7 Un cameraman de la Fox News a fost ucis în Ucraina. Fox News a confirmat faptul că Pierre Zakrzewski a fost omorât luni, în timp ce se afla într-un vehicul și a fost lovit de gloanțe, anunță Sky News.

Cameramanul Pierre Zakrzewski călătorea cu jurnalistul Benjamin Hall care a fost și el grav rănit. O notă internă arată că „Pierre a fost un fotograf din zonele de război care a acoperit aproape toate evenimentele internaționale pentru Fox News din Irak până în Afganistan și Siria”.

„Este o zi sfâșietoare pentru Fox News și pentru toți jurnaliștii care își riscă viețile pentru a produce știri”, mai scrie în notă.

Decesul lui Pierre Zakrzewski apare la câteva zile după ce fotograful american Brent Renaud a fost împușcat mortal într-o suburbie a orașului Kiev.

UPDATE 6 Rusia a anunţat, marţi, sancţiuni împotriva preşedintelui Statelor Unite, Joseph Biden, şi a altor membri ai Administraţiei de la Washington, printre care secretarul de Stat, Antony Blinken, şi secretarul Apărării, Lloyd Austin.

Sancţiunile Moscovei, o ripostă la măsurile masive impuse de Occident împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, îi vizează pe preşedintele Joseph Biden, pe secretarul de Stat Antony Blinken, pe şeful Pentagonului, Lloyd Austin, pe consilierul prezidenţial pentru Siguranţă Naţională, Jake Sullivan, şi pe William Burns, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), informează BBC News.

De asemenea, conform agenţiei Interfax, sunt vizaţi de sancţiuni Mark Milley, şeful Statului Major Interarme din SUA, Jennifer (Jen) Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA, adjunctul consilierului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională, Daleep Singh, directorul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, Samantha Power, Hunter Biden, fiul lui Joseph Biden, fostul candidat la preşedinţie şi fostul secretar de Stat Hillary Clinton, subsecretarul american al Trezoreriei, Adewale Adeyemo, şi Reta Jo Lewis, preşedintele Băncii americane pentru Import-Export.

„Aceasta este o reacţie la sancţiunile fără precedent anunţate de SUA. Aceste măsuri sunt consecinţa inevitabilă a direcţiei extrem de rusofobe a actualei Administraţii de la Washington”, a transmis Ministerul de Externe de la Moscova, denunţând „tentativele SUA de menţinere a hegemoniei globale”, potrivit agenţiei Interfax şi cotidianului Le Figaro.

Nu este clar în ce constau sancţiunile impuse de Rusia. Ministerul rus de Externe subliniază totuşi că nu exclude contactele cu Washingtonul dacă acestea sunt „în interesul Rusiei”.

UPDATE 5 Trei jurnalişti au fost ucişi, iar alţi peste 30 răniţi de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina la 24 februarie, a anunţat marţi ombudsmanul ucrainean Liudmila Denisova, potrivit AFP.

„Cel puţin 35 de jurnalişti au fost victime” ale forţelor ruse, dintre care trei au fost ucişi, afirmă Denisova pe contul său Telegram.

Americanul Brent Renaud a fost împuşcat mortal duminică la periferia de nord-vest a capitalei ucrainene Kiev, jurnalistul ucrainean Evgheni Sakun şi-a pierdut viaţa în timpul bombardamentului asupra turnului de televiziune din Kiev, iar un alt jurnalist ucrainean Viktor Dudar a fost ucis în cursul luptelor de lângă Mikolaiev (Nikolaiev/sud). Mai mulţi jurnalişti au fost răniţi de „tirurile deliberate ale agresorului”, a adăugat ea, menţionând că printre aceştia sunt reprezentanţi ai presei din diferite ţări, între care Elveţia, Cehia, Danemarca şi Marea Britanie.

„Inamicul încearcă să distrugă infrastructura audiovizuală ucraineană”, a afirmat Denisova, evocând tirurile împotriva turnurilor de televiziune din Kiev, Luţk şi Rivne (vest).

Bilanţul victimelor atacului de luni asupra turnului de televiziune din Rivne a crescut marţi la 19 morţi, conform AFP

UPDATE 4 Kremlinul a declarat marţi că acţiunile femeii care a întrerupt emisia live a buletinului de ştiri de pe postul de stat rus Pervîi Kanal pentru a denunţa războiul din Ucraina constituie un „act de huliganism”, informează Reuters.

Scena a avut loc în timpul principalului jurnal de ştiri al serii de pe cel mai vizionat canal de televiziune din Rusia, Pervîi Kanal, jurnal numit „Vremia” (Timpul) şi urmărit de milioane de ruşi încă din epoca sovietică.

În timp ce crainica Ekaterina Andreeva prezenta ştirile, în spatele ei a apărut o femeie, care s-a dovedit apoi a fi chiar o angajată a postului, Marina Ovsiannikova, cu un carton pe care scria „Nu războiului.


Nu credeţi propaganda. Aici vă mint”, „Ruşii sunt împotriva războiului”. Pe pancartă erau desenate drapelul Ucrainei şi cel al Rusiei.

Imperturbabilă, prezentatoarea a continuat să vorbească timp de câteva secunde în timp ce protestatara scanda „Nu războiului”, apoi transmisia în direct din platou a fost oprită, în continuare fiind difuzat un reportaj despre spitale.

„În ceea ce o priveşte pe această femeie, este vorba de un act de huliganism”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, salutând totodată postul de televiziune Pervîi Kanal pentru ceea ce el a caracterizat drept „calitate, obiectivitate şi promptitudine”.

Puterea de la Moscova a introdus recent mai multe legi care prevăd pedepse grele de până la 15 ani de închisoare pentru difuzarea a ceea ce autorităţile consideră a fi „informaţii false” despre armată. Simpla utilizare a cuvântului „război” de către media sau persoane particulare pentru a descrie intervenţia rusă în Ucraina este pasibilă de urmărire penală.

Videoclipul incidentului a devenit viral pe reţelele sociale, numeroşi internauţi salutând „curajul extraordinar” al acestei femei, în contextul unei represiuni brutale împotriva tuturor formelor de disidenţă.

De la începutul intervenţiei în Ucraina la 24 februarie, câteva mii de manifestanţi au fost arestaţi în Rusia, dintre care peste 5.000 doar la 6 martie.

Într-un videoclip înregistrat anterior şi publicat de OVD-Info, Marina Ovsiannikova a explicat că tatăl ei fiind ucrainean şi mama ei de origine rusă, nu poate vedea cele două ţări ca pe inamici. „Din păcate, am lucrat pentru Pervîi Kanal în ultimii ani, făcând propagandă pentru Kremlin. Mi-e foarte ruşine de asta astăzi”, a spus ea. „Mi-e ruşine că am permis ca minciunile să fie difuzate la televizor, îmi este ruşine că am permis ca poporul rus să fie +zombificat+”, a adăugat ea.

În încercarea lor de a controla toate informaţiile despre conflict, autorităţile au blocat majoritatea media încă independente, precum şi principalele reţele de socializare, precum Twitter şi Facebook.

Ca urmare, majoritatea ruşilor are acces doar la versiunea oferită de guvern şi media controlate de Kremlin, printre care Pervîi Kanal, care vorbesc despre o „operaţiune militară specială” vizând „denazificarea” Ucrainei şi prevenirea unui „genocid”.

UPDATE 3 Rusia a elaborat o listă cu aproximativ 40.000 de combatanţi din armata siriană şi din miliţiile aliate, pregătiţi să fie desfăşuraţi în Ucraina, a afirmat marţi Observatorul sirian al drepturilor omului (OSDO, organizaţie neguvernamentală cu sediul la Londra), informează AFP.

La 11 martie, Kremlinul a anunţat că voluntarii, inclusiv cei care vin din Siria, ar fi bineveniţi pentru a lupta alături de armata rusă în Ucraina, ţară invadată începând din 24 februarie.

Conform datelor OSDO, ofiţeri ruşi, în coordonare cu armata siriană şi miliţii aliate, au deschis birouri de înrolare în zonele aflate sub controlul regimului de la Damasc.

”Până în prezent, peste 40.000 de sirieni s-au înscris pentru a lupta alături de Rusia în Ucraina”, a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman.

Ofiţeri ruşi, desfăşuraţi în Siria în cadrul intervenţiei Rusiei în 2015 pentru a sprijini regimul de la Damasc, au aprobat candidatura a 22.000 dintre ei. Aceşti combatanţi provin fie din forţele armate siriene, fie din miliţiile pro-Damasc formate de ruşi având experienţă de luptă în zone urbane, potrivit OSDO.

În timp ce în Siria aceşti soldaţi câştigă între 13 şi 32 de euro pe lună, Rusia le promite un salariu de 1.000 de euro pentru a lupta în Ucraina, a raportat ONG-ul.

De asemenea, ei au dreptul la o indemnizaţie de 7.000 de euro dacă sunt răniţi în luptă. În caz de deces, familia soldatului respectiv ar urma să primească 15.000 de euro.

Mercenari sirieni au luptat deja în Libia şi în enclava caucaziană Nagorno-Karabah.

UPDATE 2 Şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, a declarat marţi că ţara sa „nu este parte” a războiului din Ucraina după invazia rusă, informează dpa.

Guvernul chinez „nu vrea sancţiuni care să afecteze China”, a declarat ministrul de externe chinez într-o discuţie purtată la telefon cu omologul său spaniol Jose Manuel Albares, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe de la Beijing dat publicităţii marţi.

Beijingul respinge sancţiunile în principiu, iar „China are dreptul de a-şi apăra drepturile şi interesele sale legitime”, a spus Wang Yi.

El a calificat conflictul din Ucraina drept „un produs al acumulării şi intensificării contradicţiilor în domeniul securităţii în Europa în decurs de mai mulţi ani”.

Wang Yi nu a comentat în niciun fel informaţiile apărute în presa americană conform cărora Rusia i-ar fi solicitat Chinei ajutor militar şi economic după declanşarea războiului în Ucraina, informaţii pe care un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez le-a calificat drept dezinformare rău intenţionată din partea SUA.

Ministerul chinez a oferit puţine detalii în legătură cu ce a discutat luni Yang Jiechi, important diplomat chinez, cu consilierul pe probleme de securitate naţională al SUA, Jake Sullivan.

UPDATE 1 Războiul din Ucraina se va termina cel mai târziu în luna mai, când Rusia va rămâne fără resurse pentru a continua invazia începută în 24 februarie, afirmă Aleksei Arestovich, consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Pot să vă spun următoarele: după părerea mea, cel târziu în luna mai trebuie să ajungem la o înțelegere, totuși se poate întâmpla și mai repede. Dacă in următoarea săptămâna, maxim două, se va ajunge la o înțelegere de pace sau să se încerce runda a doua cu armata din Siria și după ce îi distrugem și pe ei, la sfârșitul lui aprilie vor fi negocierile. Dacă au înnebunit de tot, o să se folosească de rezerviștii pe care o să înceapă să îi adune de la 1 aprilie și la sfârșitul lui aprilie- începutul lui mai, puțin pregătiți, vor încerca să îi trimită în Ucraina, dar încercarea asta va pica”, spune Aleksei Arestovich, într-un videoclip apărut în presa din Ucraina.

După acest moment, spune Arestovich, vor urma niște „procese greu de explicat”, asta pentru că, din punctul său de vedere toată lumea va înțelege ca Putin „a pierdut într-un fel sau altul”.

Aleksey Arestovich afirmă că la negocieri Ucraina cere retragerea totală a armatei ruse.

Acesta este de părere că, aflându-se sub sancțiuni, o a doua invazie a Rusiei „ar fi o idee stupidă”.

Știrea inițială

O clădire rezidențială ar fi în flăcări la Kiev, marți dimineața, după ce anterior s-au auzit explozii în Capitală, potrivit unui raport al Agenției Naționale de Știri din Ucraina, Ukrinform, citată de BBC. Până în prezent nu au fost oferite alte detalii și nu se știe câte persoane sunt rănite sau dacă există victime. În urmă cu puțin timp, două explozii au lovit periferia vestică a orașului, potrivit canalului local Ukraine 24.

SUA s-au declarat „profund preocupate” de poziţia de „aliniere a Chinei cu Rusia” cu privire la războiul din Ucraina, a comunicat luni o înaltă responsabilă a Casei Albe, după o întâlnire la nivel înalt între cele două state la Roma, dar care nu a fost de natură să ducă la o scădere a tensiunii, potrivit France Presse.

La această întrevedere SUA au fost reprezentate de consilierul american pentru securitate naţională Jake Sullivan, iar China de Yang Jiechi, cel mai înalt responsabil al Partidului Comunist chinez pentru diplomaţie. Discuţia a durat şapte ore, a indicat reprezentanta Casei Albe, calificând-o „intensă” şi „foarte deschisă”, conform AFP şi Reuters.

Aceeaşi sursă a asigurat însă că întâlnirea în sine era pregătită încă din luna decembrie.

Reprezentanta Casei Albe nu a dorit să comenteze informaţiile din presa americană, potrivit cărora Moscova i-ar fi cerut Beijingului să-i acorde ajutor economic şi militar în cadrul invaziei în Ucraina. Rusia, care se pregăteşte de un default, a dezminţit aceste informaţii, în timp ce China le-a reproşat americanilor că propagă „fake news”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.